Ghinion pentru vaccinați: Prima țară din lume, vaccinată 100%, care anulează Crăciunul din pricina creșterii numărului de infectări
Gibraltarul, declarat recent "cea mai vaccinată țară din lume", cu o rată de vaccinare de 100%, anulează toate festivitățile planificate pentru sfârșitul anului din cauza "creșterii exponențiale" a cazurilor de COVID, conform Citizen Free Press.
#covid19
https://www.activenews.ro/stir....i/Ghinion-pentru-vac
Un cretin nemernic. Asa-zisul medic Emilian Imbri are un mesaj pentru nevaccinați înainte de sărbători: "Vine frigul și pământul e destul de înghețat și tare!"
Medicul impostor Emilian Imbri, care se sterge la fund cu juramantul lui Hipocrate, un asa-zis expert în Sănătate, in realitate se dovedeste a fi doar un minuscul cretin nemernic si un lătrău al companiilor care-l sponsorizeaza pe la conferinte, a transmis un mesaj șocant pentru persoanele care nu vor să se vaccineze.
Cum sa spui asa ceva ca medic? "Vin sărbătorile de iarnă și am un mesaj: gândiți-vă că vine frigul și pământul este destul de înghețat și tare", a zis ne-medicul Emilian Imbri la B1 TV în emisiunea sclavului de presa Silviu Mănăstire (care a aprobat tacit, dand dovada de o jalnica deontologie jurnalistica), aratand astfel ca va fi mai greu să le fie săpate gropile în cazul în care vor muri de Covid, conform stiripesurse.ro
Nenorocitul de Imbri - poate ca ar trebui sa se gandeasca serios sa-si schimbe numele in Limbri - sustine in continuare ca "persoanele care nu s-au vaccinat împotriva coronavirusului ajung la terapie intensivă și mor", cu toate ca se arata ca si in tarile super-vaccinate un numar extrem de mare din cei inoculati cu serurile anti-Covid sunt acum in spitale cu forme grave si o parte din acestia decedeaza.
Tinem sa-i reamintim netotului de Imbri precum si altor "apostoli" ai Big Pharma care se bucura cand cei nevaccinati mor, cu toate ca ei ca presupusi medici trebuie in primul rand sa-i trateze (plus ca-si iau lefurile imense si spagile de la romanii in majoritate nevaccinati, macar din asta sa aiba un minim respect), ca un alt medic "celebru" se lauda ca "nu va plange la inmormantarea celor nevaccinati" si a murit la doar doua saptamani dupa ce a facut a treia doza de vaccin (booster). Dumnezeu sa-i ierte!
https://www.ziuanews.ro/stiri/....un-cretin-nemernic-a
Raed Arafat și uluitoarea lui inginerie
Prezint astăzi noi argumente de natură să demonstreze că Raed Arafat, care este simultan secretar de stat la Ministerul de Interne și conducătorul de jure și de facto al sistemului integrat medical și tehnic de urgență și, în același timp, președintele și, până la urmă, proprietarul Fundației Smurd, entitate privată, a pus la cale un mecanism, prin care un segment al statului român „eșuat" a fost preluat în mod ostil de el. În definitiv, Raed Arafat nu este decât o persoană fizică, care are și calitatea de înalt funcționar al statului român. Și care totuși este autorul unei performanțe uluitoare. Caracatița Smurd.
Pentru a dezvolta această temă începând cu începutul, precizez că Fundația Smurd este o organizație non-guvernamentală, înființată în 2006 ca persoană juridică privată, non profit, apolitică și independentă de orice instituție sau persoană. Așa scrie în statut. Realitatea este însă alta. Cel puțin atâta timp cât Raed Arafat deține în statul român calitatea pe care am precizat-o mai sus. Și nu este singurul în această situație din conducerea Fundației Smurd, care a canibalizat o parte însemnată și vitală, în această perioadă de criză, a sistemului românesc de sănătate.
Nu intru în toate detaliile statutului Smurd. Cred că, pentru a demonstra ceea ce am de demonstrat, este pentru început suficient să mă rezum la câteva detalii. Primul vizează modul în care Fundația este condusă. Ea are la vârf un Consiliu Director. Conform statutului, acesta îndeplinește toate atribuțiile executive. Consiliul Director decide ce și cum. Își asumă rezultatele pozitive. Dar, în aceeași măsură, își asumă și răspunderea. Dacă prin intermediul Smurd se săvârșesc grave ilegalități, responsabil nu este numai Raed Arafat, autorul acestei spectaculoase inginerii, care a atras miliarde de euro, ci și fiecare membru în parte al acestui Consiliu Director. În esență, întreaga operație de mare anvergură, pe care numeroși jurnaliști, printre care mă număr și eu, o taxează drept frauduloasă, are la bază acest dublu statut al lui Raed Arafat, care conduce Smurd cu o mână, iar cu cealaltă mână, în calitate de secretar de stat în Ministerul de Interne, Departamentul de Situații de Urgență al statului român.
Din acest Consiliu Director mai face parte generalul locotenent în rezervă Vladimir Secară, în calitate de vicepreședinte, un personaj pe cât de puternic, pe atât de dubios, condamnat pentru corupție, dar în același timp bine înșurubat în structurile statului subteran. Mai face parte din acest Consiliu Director Adrian Diță, în calitate de secretar general, care și el deține în același timp, conform site-ului Smurd, poziția de președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziții de Tehnică Specială. Este un nou personaj cheie, al cărui rol este să împingă spre Smurd fonduri și active ale statului român și să forțeze în mod prietenesc sau chiar ostil mâna societăților comerciale cu capital străin sau cu capital românesc, pentru ca acestea să devină donatori Smurd.
Uluitor este că printre executivii Smurd regăsim trei personaje extrem de cunoscute publicului larg. Este vorba de Emil Hurezeanu, fost jurnalist, apoi consilier prezidențial sub Iohannis și numit de acesta pe rând în două poziții cheie, mai întâi ambasador al României la Berlin, iar apoi ambasador al României la Viena, în Austria, poziție pe care o deține și în prezent. În principiu, beneficiind de acest statut, el îi poate asigura protecție externă lui Raed Arafat și poate atrage fonduri externe în beneficiul acestuia. Nu dețin nicio probă că Hurezeanu și-ar fi utilizat înalta poziție pe care o are în statul român pentru a desfășura operațiile de mai sus. Mă intrigă în schimb două lucruri. Pe care am să le spun pe șleau. În ciuda sentimentelor de prietenie pe care le am față de el. 1). Nu apare nimic în declarația sa de avere și de interese legat de beneficii pe care le-ar obține de pe urma statutului său de membru al Consiliului Director Smurd. Dacă a primit bani, ceea ce este extrem de probabil, și nu i-a declarat, Hurezeanu se face în mod clar vinovat cel puțin de declarații mincinoase în acte oficiale. Dacă nu primește bani, mă întreb ce primește în schimb. Pentru că niciun om normal la cap nu stă într-un Consiliu Director care are puteri executive, fără a obține în schimb un beneficiu. 2). Conform statutului Smurd, chiar conform pasajului pe care l-am citat mai sus, această fundație nu este subordonată și nici legată de vreo entitate statală. E total independentă. Și atunci cum se face că un înalt funcționar al statului apare drept personaj de primă mărime în chiar conducerea Smurd? Și dacă acolo se fac ilegalități, oare nu răspunde și Emil Hurezeanu? Ministrul de Externe Bogdan Aurescu are ceva de spus? Dar președintele Klaus Iohannis, care l-a numit de două ori în poziția de ambasador și care, în același timp, primind probabil informații explozive de la SRI, i-a cerut lui Ludovic Orban, conform declarației acestuia din urmă, să-l demită de urgență pe Arafat, atunci când Orban deținea calitatea de premier?
O situație parțial asemănătoare, dar pe fond diferită, îi vizează și pe doi importanți influenceri din România, Alex Șerban și Radu Tudor. Și ei fac parte din Consiliul Director Smurd. Despre statutul civil al lui Alex Șerban nu știu prea multe lucruri, așa că nu mă pronunț decât într-un singur sens. Atunci când acesta, în dezbaterile la care participă pe posturile televiziunilor de știri, se referă într-o formă sau alta la sistemul de urgență și implicit la Smurd, ar trebui să le comunice telespectatorilor faptul că vorbește nu ca o persoană detașată, ci ca o persoană implicată. Valabil și pentru cunoscutul jurnalist Radu Tudor, de la Antena 3. Acesta are o carieră strălucită în spate, se bucură de multă autoritate și credibilitate în rândul telespectatorilor. Știe foarte bine că unul dintre principiile pe care le-am aplicat întotdeauna în activitatea mea de presă și pe care le-am impus și subordonaților mei, din rândul cărora a făcut și el o vreme parte, este interdicția de a ataca în vreun fel vreun alt jurnalist. Ceea ce urmează să spun nu consider că este un atac. Este cel mult un avertisment și o punere la punct. Cred că Radu Tudor, după ce au fost făcute inclusiv zilele trecute dezvăluiri în ceea ce-l privește - și nu de către mine - are obligația ca, într-una dintre intervențiile sale, și asta cât mai repede, să informeze opinia publică asupra implicării sale în Smurd, pentru ca, atunci când îi ridică mingea la fileu lui Raed Arafat, telespectatorii să fie în cunoștință de cauză. De asemenea, cred că este obligatoriu să declare că își asumă în calitate de membru al Consiliului Director, care, conform statutului, reprezintă executivul Fundației, și eventualele derapaje de la lege ale Smurd.
Firește că voi continua aceste demers care, nu ascund, își propune să demonteze, piesă cu piesă, caracatița creată timp de aproape 16 ani de către Raed Arafat. Pentru a vedea împreună cum a fost posibil ca o fundație, care a început cu modesta sumă de 52.171 de RON, să dețină în prezent un patrimoniu de miliarde de euro. Dar nu înainte de a mă grăbi să-mi exprim o mare nedumerire: cum și-a permis Raed Arafat să afirme cât se poate de răspicat că se declară împotriva introducerii în certificatul verde, care este utilizat ca instrument discriminatoriu, a persoanelor care în urma contractării bolii beneficiază de anticorpi, motivul invocat de el fiind acela că populația trebuie împinsă spre vaccinare? Cu orice preț? Prin segregare? Prin abatere de la normele practicate în Uniunea Europeană? Nu cumva asistăm și din această perspectivă la un joc cu moartea, care le aduce unora putere și bani? Și îi mai informez pe cititori că, documentându-mă, am descoperit numeroase dezvăluiri legate de Arafat pe care, rând pe rând, le voi publica în CorectNews, așa cum au fost ele redactate de ziariști de investigație de la diverse publicații. Pentru moment, postez mai jos statutul Fundației Smurd și lista Consiliului Director, documente preluate chiar de pe site-ul oficial Smurd.
Sorin Rosca Stanescu
Statutul Fundației Smurd
Lista Consiliului Director al Fundației Smurd:
Dr. Raed ARAFAT
Președintele Consiliului director
Secretar de Stat, Coordonator al Departamentului de Situaţii de Urgenţă, Ministerul Afacerilor Interne
Gral. Lt.(r) Vladimir SECARĂ
Vice-președintele Consiliului director
Adrian DITA
Președinte al Oficiului de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, Secretar General al Consiliului director
Frank HAJDINJAK
Director General
E.ON România
Emil HUREZEANU
Ambasadorul României în Republica Federală Germania
Alex ȘERBAN
Senior Partner
Șerban & Muşneci Associates
Radu TUDOR
Editorialist, analist pe probleme militare
„Jurnalul Național", „Antena 3"
https://www.ziuanews.ro/editor....ial/raed-arafat-i-ul
Le Figaro: "Ce erori de raționament au permis acceptarea certificatului verde?"
În 1999, NASA a analizat nouăsprezece catastrofe aeriene. Prima cauză a accidentelor a fost incapacitatea pilotului de a se abate de la planul inițial pentru a se adapta la elemente noi.
Aceasta este prejudecata de continuare a planului: lansați spre un obiectiv, devenim orbi față de mediul înconjurător și reticenți în a ne schimba cursul. Acum, după doi ani de pandemie, părem incapabili să ne adaptăm la un nou mediu (vaccin, endemie, lipsă de perspectivă) și să ne abatem de la planul stabilit acum doi ani (soluțiile colective). La începutul pandemiei, soluțiile colective (măști, izolare, stare de asediu...) sunt legitime, deoarece 1) rata de contagiozitate și de letalitate este suficient de ridicată pentru a conferi fiecăruia datoria de a nu-i contamina pe ceilalți; 2) riscul de supraaglomerare a spitalelor este ridicat; și 3) situația este temporară
Doi ani mai târziu, un element schimbă complet imaginea: vaccinul. Punctul 1) pare a fi inoperant prin posibilitatea de a reduce riscul individual de deces cu 90%, punctul 2) este inoperant prin acoperirea vaccinală ridicată a persoanelor cu risc (Marea Britanie se confruntă de câteva luni cu valuri de variantă Delta, cu uneori aproape 50.000 de cazuri pe zi, fără nici cea mai mică problemă de capacitate spitalicească), iar punctul 3) este depășit: cu 87% din populația de peste 12 ani vaccinată și un virus imposibil de eliminat, populația nu va fi niciodată mai bine protejată decât este astăzi.
Pandemia se va termina doar atunci când vom decide că Sars-Cov-2 este acum un virus în numele căruia libertățile individuale nu pot fi sacrificate pentru a promova binele public. Din acest punct de vedere, certificatul verde, întrucât se bazează pe ideea că societatea are încă datoria de a limita circulația virușilor, legitimează punerea în aplicare a altor restricții: închiderea cursurilor la cea mai mică ocazie, manometre, măști în transporturi și în telescaune... În schimb, țările care refuză permisul sunt cele care acceptă să se abată de la traiectorie, care acceptă endemismul și reintroduc conceptul de responsabilitate individuală în fața riscului.
Acest raționament teoretic este confirmat de fapte, deoarece în prezent prezența unui card de sănătate într-o țară este corelată pozitiv cu severitatea restricțiilor. Cele mai libere țări din Europa sunt Regatul Unit, Norvegia și Suedia - țări fără permis și fără măști în școli. În Franța, în timp ce o doză de vaccin este disponibilă în decurs de o zi pentru oricine o dorește, copiii de șase ani sunt încă mascați pentru a proteja adulții care aleg să nu se vaccineze sau care doresc să nu riște nimic pentru ei înșiși.
Așa procedăm atunci când susținem că costul social al cardului de sănătate este scăzut deoarece "prezentarea cardului durează zece secunde". Ne confruntăm atât cu prejudecata insensibilității cantitative (cele zece secunde sunt pierdute de fiecare dată de 50 de milioane de francezi), cât și cu prejudecata insensibilității de durată (operațiunea se repetă de mai multe ori pe zi timp de câteva luni). Repetiții care sporesc deranjul social al măsurii, dar și probabilitatea ca o anumită persoană să se confrunte cel puțin o dată cu o piedică (baterie, eroare de rețea, permis de acces pe hârtie uitat, permis străin nerecunoscut, problemă tehnică, arbitrar din partea celui care scanează...).
Și mai rău: pentru că imaginea mentală care ne vine în minte este cea a unei persoane vaccinate care își scanează permisul, uităm că măsura îi afectează mai ales pe cei care nu au un permis de sănătate. Este absurd să evaluezi costul unei astfel de măsuri fără a lua în considerare reducerea bunăstării celor 6 milioane de francezi anti-vax excluși din viața țării (pe care o poți găsi justificată sau nu, dar care trebuie luată în considerare).
Henri Tajfel și colegul său John Turner au teoretizat conceptul de identitate socială. Acesta demonstrează că apartenența la un grup - deoarece oferă o definiție a propriei persoane, un "concept de sine" - este o nevoie umană vitală. După ce ne-am identificat cu un grup, dorim să facem vizibilă această apartenență (în fotbal, imaginați-vă un fan purtând tricoul echipei sale) și să îmbunătățim imaginea grupului nostru în raport cu ceilalți. Obiectivul: "să ne distingem într-un mod pozitiv".
Codul QR îi încadrează pe posesorii săi într-o categorie (cea a cetățenilor responsabili) și nevoia de distincție pozitivă, deoarece legea sporește diferența de drepturi (și, prin urmare, de statut social) între grupul de persoane vaccinate și ceilalți. Cu toate acestea, drepturile individuale au fost concepute tocmai pentru a proteja minoritățile de impulsurile excluzive ale celor mulți. Punerea lor deoparte pentru a satisface instinctele primare ale celor inoculați este contrară spiritului acestor drepturi și deschide ușa tiraniei majorității.
În timpul perioadelor de secetă, unele triburi sacrificau copii pentru a-i liniști pe zei. Dacă seceta se termina, era datorită sacrificiului; dacă nu, trebuiau sacrificați mai mulți copii. Chiar și astăzi, creierul nostru ne face să credem că acțiunea este întotdeauna mai bună decât inacțiunea atunci când ne confruntăm cu o problemă.
În fața creșterii numărului de contaminări la mijlocul lunii iulie, devine evident pentru majoritatea francezilor că "trebuie să acționăm", că "trebuie" să încurajăm vaccinarea. Sucombând la prejudecata acțiunii ("Dar ce alternativă a existat la green-pass?", uităm că a existat o alternativă simplă: niciun "certificat verde". Să ne amintim că la 12 iulie 2021 - data anunțării măsurii - 36,6 milioane de francezi primiseră cel puțin o doză de vaccin (adică 70% dintre adulți și marea majoritate a persoanelor în vârstă): nu exista niciun motiv să credem că riscul de saturație a spitalelor nu fusese deja evitat. Prejudecata de acțiune explică probabil de ce existența dilemei "permis de sănătate sau reconfirmare" a fost atât de ușor acceptată: dacă cineva crede că acțiunea "este necesară", este logic să creadă că lipsa de acțiune ar duce la o catastrofă.
Astăzi, unii oameni încearcă să adopte o poziție de fatalism pragmatic: permisul are defectele sale, dar este necesar pentru a încuraja a treia doză și pentru a evita ca spitalele noastre să fie saturate în această iarnă. Convinși că absența permisului ne-ar împiedica să încurajăm vaccinarea, nu ne uităm la Marea Britanie, unde aproape 13 milioane de persoane cu risc au primit o a treia doză - de trei ori mai multe decât în Franța.
Este chiar posibil ca permisul să fie contraproductiv pentru spitalele noastre. Alocarea de resurse extraordinare pentru punerea în aplicare și respectarea acesteia înseamnă reducerea celor alocate campaniei de vaccinare a persoanelor aflate în pericol. În Franța, 81% dintre persoanele de peste 80 de ani și 91% dintre cele de 70-79 de ani sunt vaccinate, față de 94 și, respectiv, 95% în Marea Britanie, 93 și 98% în Finlanda și 93 și 95% în Suedia. În Marea Britanie, programările pentru vaccinare sunt alocate de către guvern persoanelor în vârstă și le sunt comunicate direct prin SMS. O diferență care nu este discutată în dezbaterea publică - poate pentru că suntem prea ocupați să interzicem accesul la cinema pentru copiii de 13 ani nevaccinați.
Contrar a ceea ce par să creadă mulți susținători ai "abonamentului de sănătate", această formulă nu este absolută. Prin urmare, nu este suficient pentru a justifica faptul că libertatea unei persoane nevaccinate de a sta pe o terasă trebuie să se încheie acolo unde începe libertatea unei persoane vaccinate de a evita contaminarea.
În primul rând, formula este descalificată prin faptul că duce la contradicții practice insolubile, deoarece poate fi inversată în orice situație: "Libertatea unei persoane vaccinate de a nu fi contaminată se oprește acolo unde începe libertatea unei persoane nevaccinate de a bea o cafea pe terasă". Apoi, vedem în fiecare an că libertatea unora de a lua metroul fără mască (de exemplu) nu se oprește acolo unde începe libertatea altora de a nu lua gripa. Prin urmare, există un nivel de risc pe care cineva are dreptul să-l pună în pericol.
Deoarece formula nu este absolută, este recomandabil să se raționeze de la caz la caz și să se evalueze orice măsură în funcție de echilibrul dintre libertatea luată de la unii și libertatea obținută (sănătatea) pentru alții. A crede în eficacitatea vaccinului înseamnă, de asemenea, a crede că "libertatea de a nu fi infectat" este acum relativ slabă (formele grave ale bolii au fost reduse cu 90%) și că această libertate trebuie, prin urmare, să se încheie acolo unde începe libertatea unui utilizator anti-vax de a sta la o terasă. Promovarea permisului de sănătate în numele unui câștig de libertate pentru cei vaccinați înseamnă subminarea eficacității vaccinului.
Ne putem imagina că susținătorii acestei formule confundă condiția suficientă cu condiția necesară. Câștigarea libertății pentru unii este o condiție necesară - dar nu suficientă - pentru restrângerea libertății altora. O restrângere a libertății pentru unii trebuie să fie justificată în mod necesar de un câștig de libertate pentru alții, dar un câștig de libertate pentru unii nu justifică în mod necesar o restrângere a libertății pentru alții. Un susținător al permisului, de exemplu, își va imagina că va fi întotdeauna de acord cu politicile care restrâng libertățile civile, la fel cum un beneficiar de vaccin va avea tendința de a subestima probabilitatea ca într-o zi să refuze o practică socială sau medicală încurajată de guvern.
sursa: lefigaro.fr | #covid19
https://www.ziuanews.ro/extern....e/le-figaro-ce-erori
Campioana Franței la box, decedată la 31 de ani, după ce a fost infectată cu COVID, deși avea certificat verde.
Jullie Le Galliard, fostă campioană a Franței la box la categoria 57 de kilograme, a decedat infectată cu Covid, informează presa franceză, conform News.ro
Sportiva a fost parte a lotului Franței între 2013 și 2016, iar în 2015 a fost campioană a Franței.
Potrivit surselor, Jullie era internată în spital de mai multe săptămâni, fiind infectată cu Covid.
"Ea a însemnat foarte mult pentru toți cei din jurul clubului și a fost foarte activă în ultimii ani ca boxer, voluntar, secretar, antrenor... Ea este unul dintre pilonii Dombasle Boxe. Îți mulțumim pentru tot Julie, ești și vei rămâne în inimile noastre. Zâmbetul tău va pluti întotdeauna în Sala Fernand Poirson", a precizat clubul unde practica sportiva.
"Julie mi-a fost o prietenă foarte apropiată. Ea m-a urmărit mereu de-a lungul carierei mele, a fost mereu acolo. În 2015, când era campioană a Franței, eu eram în colțul ei în jurul ringului", a declarat multipla campioană mondială Anne Sophie Mathis.
Certificatul valabil și pentru restaurante a fost introdus in Franța in luna august, în același timp în care sportiva posta pe Instagram o fotografie de la o terasă, cu descrierea: ”QR code LIFE”, ceea ce înseamnă că tânăra deținea un certificat verde.
#covid19 #vaccin #certificatverde
https://www.activenews.ro/stir....i/Campioana-Frantei-
Magistrala lecție de drept a avocatului Gheorghe Piperea: Când drepturile și libertățile sunt în pericol, avocatul trebuie să își apere cetatea.
Motto: "Roma arde. Problema nu este cu cei care i-au dat foc. Sunt irecuperabili. Problema e la noi. Că nu facem nimic să îi oprim. Ne ocupăm viata cu slalomul printre flăcările orasului, sperând că se vor stinge de la sine. La final, orașul nu va mai fi" (replica a lui Robert Redford din filmul "Lions for lambs", 2007).
Suntem în plină eră a exceptionalismului juridic, în care crize reale sau inventate, dar repetate ori de câte ori este "necesar", devin motive de înghețare sau chiar de abandon al drepturilor și libertăților omului. În cazul României, principiile relative la caracterul exceptional și temporar al restricțiilor de drepturi și libertăți, prevăzut de art. 53 din Constituție, sunt de ani de zile ignorate (anii pandemici sunt doar o expresie a caracterului cutumiar al acestei sfinte ingnoranțe). În cazul celor 48 de state europene care au ratificat CEDO, clauzele referitoare la derogarea de la drepturile omului și libertățile cetățenești, în caz de stare de urgență, clauze prevăzute la art. 15, rămân de fațadă.
Originea acestui exceptionalism juridic este evenimentul din 11 septembrie 2001, în care au fost distruse turnurile gemene World Trade Center din New York.
America a declarat atunci "război contra terorismului" și a rămas, de atunci, în stare permanentă de alertă de război, ceea ce a dat "justificare" excepțiilor perpetui de la regulile normale ale statului de drept*. Prin imperialism juridic american, regula excepționalismului (oximoron intenționat) a fost, de atunci, importată peste tot în lume, inclusiv în statele teoretic inamice ale SUA (China și Rusia).
A fost mai întâi criza teroriștilor. Patriot Act a permis atât ridicarea drepturilor și libertăților celor suspectați de terorism, cu sau fără temei, cât și supravegherea în masă a tuturor cetățenilor - dintr-o dată am devenit toți suspecți de ceva ilegal. În treacăt fie spus, supravegherea atotprezentă și constrângătoare impusă de "lupta" contra terorismului a dus la nașterea și ascensiunea capitalismului de supraveghere, susținut de serviciile secrete și de statul adânc - de aici au apărut Big Tech, care au scos din groapă Big Finance și Big Pharma și, împreună, au transformat lumea într-un sat global al captivilor lor fericiți, sub blajina mângâiere pe creștet a lui Big Brother. Interceptarea și stocarea comunicațiilor tuturor a devenit un imperativ economic, iar segregarea cetățenilor lumii în supuși "liberi" intra muros și periculoase elemente sociale extra muros, a devenit un imperativ geopolitic.
A fost, după aceea, criza bancară, care a dus la salvarea băncilor cu bani publici sau cu banii deponenților și la suspectarea noastră, a tuturor, de fapte ca spălarea de bani, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului sau corupția.
A venit apoi criza imigranților, care a produs, la propriu, ziduri la granița SUA cu Mexic și garduri de sârmă la granițele (care nu ar trebui să existe) dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Azi trăim criza sanitară, care a readus în Europa și în lume segregarea - mai precis, segregarea pe criterii de suspiciune de boală - cenzura și propaganda nazisto-comuniste, determinând înghețarea pe perioade nelimitate a drepturilor omului și a libertăților cetățenești, desigur, pentru "siguranța noastră" în fața amenințării unei boli contagioase de care s-au vindecat, totuși, peste 99% dintre cei atinși de infecție (bolnavi sau doar purtători sănătoși).
Evident, România nu face excepție de la regula excepționalismului juridic (oximoron intenționat). De fapt, din punct de vedere juridic, România este o colonie judiciară americană - FBI are birouri în cadrul parchetelor antimafia și anticorupție de la noi, iar ambasadorii "importanți" se implică direct în "lupta" anti-corupție sau anti-pandemie. Așa-numitul Mecanism de Colaborare și Verificare (MCV) este nimic altceva decât instrumentul cu care se mențin starea de criză, blamul public asupra sistemului "nostru" judiciar și excepționalismul juridic importat de la Big Brother-ul american. Instanțele, mai ales cele de contencios administrativ sau cele penale, nu mai văd nimic rău în acest exceptionalism, de vreme ce rejectează orice acțiune contra statului prin care se tinde la restabilirea normalității drepturilor și libertăților sau, după caz, condamnă pe bază de intuiții, prezumții de vinovăție, delațiuni ale captivilor sistemului și interceptări secretizate asigurate de serviciile secrete și de capitaliștii de supraveghere.
E util să ne reamintim că, în anul 2016, un fost ministru al justiției, în funcție la data afirmației, a spus că "discuția despre drepturi și libertăți este un lux teoretic", în condițiile glorioasei "lupte" anticorupție.
De aceea, aproape nimeni nu se mai miră, aproape nimeni nu se mai simte ultragiat în 2021, A. D., că autoritățile ne aruncă "relaxări" de restricții ca pe niște grăunțe, ca și cînd drepturile și libertățile noastre ar fi în proprietatea lor.
Este esential, însă, să reafirmăm că libertatea este un dat de la natură și un stâlp al societății democratice, și nu o concesiune pe care ne-o acordă autoritățile, facându-ne vreo favoare.
Același stat pe care opinia publică națională sau globală îl consideră corupt, nepriceput în ale administrării afacerilor (clișeul "statul este cel mai prost administrator" sigur l-ați auzit/ulilizat de nunumărate ori până acum pentru a mai fi nevoie de vreo probă suplimentară) și mincinos prin omisiune pretinde supunere față de regulile excepționalismului, chit că aceste reguli tind să "rezolve" crize perpetue, mai mult sau mai puțin reale.
Mai ales în anii pandemici 2020-2021, aceiași cetățeni care formează, de regulă, opinia publică mai sus enunțată, se supun, generând aberația unui stat condus de impostori, corupți și proști, cu tendințe totalitare care cere și obține supunere pe tavă. Un guvern de care cetățenii se tem - când, de fapt, guvernul ar trebui să tremure de frică în fața cetățenilor.
Mai mult chiar, această supunere necondiționată se caracterizează prin datoria de semnalizare a virtuții, noua tușă a totalitarismului impus de minoritate majorității - masca de "protecție", proba vaccinării, demonstrația implicării eroice în "lupta" anti-corupție, chezășia lepădării ritualice de concurenții politici ai corecților politici, trebuie purtate și afișate permanent. "Port mască pentru că mă face să mă simt în siguranță și pentru că îi fac și pe ceilalți să o poarte"; "mă vaccinez pentru că sunt responsabil și salvez vieți"; "mă informez numai din surse oficiale"; votez contra ciumei roșii pentru că nu mai vreau penali în funcții publice etc. Vietățile extra muros, dacă nu îngenunchează și nu își cer iertare că există și că vor să fie liberi și că au dubii față de informațiile oficiale, fără stele distinctive pe piept, și că au alte opinii politice decât cele la modă, "corecte", sunt stigmatizate și satanizate și supuse segregării.
Discriminarea majorității de către o minoritate guralivă de supuși ai aceluiași stat pe care îl consideră corupt și prost ca administrator și semnalizarea "virtuții" supușeniei feudale față de stăpâni suzerani sunt efectele celei mai bizare forme de totalitarism, puritanismul gecii roșii, al șepcii pe dreapta și al tricoului cu "nu luăm prizonieri".
Să luăm episodul protestelor stradale din ianuarie - februarie 2017. Minoritatea militantă a fost făcută să creadă, iar președintele republicii (garantul Constituției ...) a decretat că nu există prezumție de nevinovăție pentru politicieni și nici pentru suspecții ștampilați ca atare de DNA, ANI, DIICOT, ANAF etc. sau de presa militantă ori de influencerii corectitudinii politice. Acestei minorități militante i s-a alăturat, spre surprinderea multora, o mulțime de avocați care, pentru a-și semnaliza "virtutea", au devenit "luptători anti-corupție", alături de magistrații sau de ONG-urile din rolurile principale, sponsori și seminariști ai scenariștilor crizei și ai revoltei regizate, consecutive. Tot pentru "necesități" de semnalizare a virtuții, avocații implicați în cauzele aflate pe rolul instanțelor au fost făcuți datori să "contribuie la aflarea adevărului", și nu să își apere sau să își asiste ori să își reprezinte clienții, adică dușmanii de serviciu, necesari crizei și excepționalismului juridic consecutiv. Să apere drepturile și libertățile aflate la ananghie a devenit un comportament blamabil pentru avocatul "dator" să își semnalizeze virtutea. Iar acest gen de apărare a migrat underground, a devenit "conspiraționist". Aceia dintre noi, foarte puțini, care au încercat să păstreze echilibrul și să identifice pericolul acestui curent la adresa drepturilor și libertăților, au fost satanizați și stigmatizați ca "rusofili", bolșevici, simpatizanți ai "ciumei roșii" (sintagmă nazistă ...) etc.
"Luptătorii" anti-corupție din 2017-2018 sunt aceeași cu cei care susțin acum "lupta" contra pandemiei, oricât de absurdă și de ineficientă ar fi. E oarecum normal - la putere sunt acele "forțe" politice minoritare care s-au forjat în plin scenariu al protestelor din februarie 2017.
Din acest tip de semnalizare a virtuții a răsărit, ca într-un coșmar care repetă experiențele totalitare ale nazismului și comunismului, vinovăția prin asociere.
De la infractor, vinovăția iradiază către avocatul care, în speța penală sau într-o speța de altă natură, anterioară celei penale, l-a apărat/reprezentat/asistat. Avocatul îi este alăturat sau chiar i se substituie infractorului, pentru că a avut curajul să îl apere/asiste. Adică, pentru că a fost avocat. În 2020, A.D., avocatul care apără un infractor a ajuns să fie ștampilat ca infractor el însuși, și asta pentru că și-a permis să depună prea mult zel în apărarea intereselor clientului (și a mai și pretins onorariu de succes), adică, pentru că și-a făcut meseria. Cruntă ironie pentru breslașii care s-au dus cu vântul "luptei" contra corupției.
Profesia, breasla noastră, a avocaților, fie prin militantismul unora dintre "confrați" (sună ciudat, dar este un cuvânt vetust care încă mai circulă prin București, cu tot cinismul luptei de interese dintre breslași), fie prin tăcerea vinovată a majorității și prin lipsa de atitudine a organelor de conducere ale profesiei, a contribuit consistent la această stare de lucruri.
De condamnarea avocatului pentru că este avocat, toți aceștia sunt vinovați, într-o măsură mai mica sau mai mare.
Avocatul, tocmai pentru că știe dreptul, nu are voie să tacă atunci cînd drepturile și libertățile cetății sunt sub asediu și în pericol să se piardă. Mai mult chiar, avocatul nu trebuie să treacă cu vederea niciunul dintre pașii, mai mult sau mai puțin gravi, care se fac în direcția sabotării democrației.
Totalitarismul se instaurează pas cu pas, și nu de pe o zi pe alta, și se consolidează pentru că cei mai mulți dintre noi preferă să întoarcă privirea de la lucrurile urâte, grave, periculoase.
Iar o societate totalitară este închisoarea profesiilor liberale, apusul lor. Primii sacrificați ai societăților totalitare sunt avocații, de-abia după acest prim sacrificiu urmează la rând restul profesiilor lierale sau independente, preoții, artiștii și filosofii.
Avocatul este câinele de pază al democrației, stâlpul statului de drept, stat ale cărui cărămizi ultime sunt drepturile și libertățile. Nu supușenia, nu lupta contra ereziei (Galilei a spus "și totuși, se învârte", sfidând Inchiziția), nu răspândirea fricii, nu semnalizarea virtuții fac statul de drept, ci respectul și consolidarea permanentă ale drepturilor și liberăților.
Diabolizarea celor care vorbesc, acționează, povățuiesc - vine mai întâi de la avocații complici ai totalitarismului prezent sau viitor. De aceea, autoritarismul, tendințele totalitare, nu trebuie să ne mai mire, ci să ne facă să ne trezim. Reacția organelor profesiei este esențială în acest sens.
Ne-am complăcut într-un soi de inevitabilism judiciar - am ajuns să credem că MCV va exista pentru totdeauna și că ne va sancționa și arăta cu degetul în mod perpetuu. Dar nu am observat, oficial, institutional, că acest MCV ignoră total avocații, principalul segment al societății civile. Poate și din indolența conducerii nu am fost luați în considerare niciodată ca o voce care ar fi putut arăta că sistemul nostru judiciar nu mai este în starea din decembrie 2006 și că este grevat de cu totul alte probleme și vulnerabilități decât cele repetate la infinit de magistrații și de ONG-urile militante. Că, de exemplu, legile justiției nu sunt făcute pentru cetățeni, ci pentru magistrați, că magistrații nu ar trebui să fie "îndrăgostiți" de lege, ci de dreptate, drepturi și libertăți. Că avocații nu sunt adversarii, ci realizatorii primodiali ai dreptului și ai actului de justiție.
Cetatea, însă, drepturile și libertățile noastre, sunt sub asediu, iar noi nu putem rămâne în continuare pasivi. Dacă otomanii sunt la porțile cetății, nu trebuie să ne pierdem timpul cu problema de a ști care este sexul îngerilor**.
Cel puțin teoretic, CEDO nu permite derogarea de la regimul normal al drepturilor și libertăților fundamentale decât în condițiile excepționale ale art. 15.
Starea de alertă, declarativ, nu este o stare de urgență, deci nu ar trebui să intre sub incidența art. 15 din CEDO, care se referă la război sau alte pericole publice care ar putea amenința viața națiunii. O boală infecțioasă cu o fatalitate mai mica de 0,1% nu poate fi considerată pericol care amenință viața națiunii - în caz contrar, fumatul, consumul de alcool, șofatul pe drumurile publice, infecțiile nozocomiale, politica guvernamentală etc. ar însemna tot atâtea cazuri de derogare de la regulile CEDO... Interesant este că art. 15 alin.3 din CEDO obligă statul membru să anunțe secretariatul general al Consiliului Europei dacă înțelege să deroge de la Convenție pentru stare de urgență, explicând și motivele intenției de derogare și, în plus, să anunțe neîntârziat data la care încetează starea de urgență și drepturile care redevin efective. Nimic din aceste obligații de loialitate față de CEDO și față de celelalte state semnatare nu a fost respectat de guvernul pandemic al României - dimpotrivă, restricțiile de drepturi au devenit perpetui, starea de libertate devenind, treptat, o stare de excepție. O astfel de atitudine arogantă și cinică face aplicabilă interdicția abuzului de drept, edictă de art. 17 din CEDO. Statul Român nu are dreptul să urmărească distrugerea sau limitarea drepturilor și libertăților prevăzute de CEDO în favoarea cetățeanului.
De exemplu, interzicerea suspendării unui act administrativ pentru că se referă la epidemie sau interzicerea accesului la documente "secrete" care fac obiectul probatoriului în procesele civile sau penale intră sub incidența acestui art. 17, fiind norme care ar trebui abandonate de urgență. Potrivit art. 18 din CEDO, restricțiile de drepturi și libertăți nu pot fi utilizate decât în scopul în care au fost prevăzute - așadar, nu se poate utiliza starea de alertă pentru a crea, din mers, prin acte administrative (și nu prin lege) segregarea pe criterii medicale sau împărțirea populației în persoane publice/politice și restul, care sunt sau nu sunt penali în funcție de "judecata" corect politică a străzii/tv-urilor/paginilor de socializare.
*ex-președintele american Donald Trump spunea, în toamna lui 2019, într-o postare pe twitter, că războiul din Irak s-a bazat pe minciuna armelor chimice irakiene și că a costat orientul milioane de vieți, America trilioane de dolari și mii de soldați uciși, iar lumea, culturi și civilizații distruse.
**Notă - art 12 CEDO vorbește despre dreptul la căsătorie al bărbatului și al femeii.
#gheorghepiperea #covid19 #drepturileomului #cedo
https://www.activenews.ro/stir....i/Magistrala-lectie-
Varianta scurta (mi s-a transmis ca cea lungă nu este înțeleasă de toată lumea)
Proiect lege certificat conform amendamente PNL și PSD:
1. certificat digital național (QR) este introdus pe perioada nedeterminata, indiferent daca avem stare de alerta sau nu, indiferent daca avem cazuri in tara sau nu
2. certificatul digital (QR) trebuie să îl prezinți obligatoriu ca să mergi la muncă sau să intri în sediul vreunei unități publice sau private, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Adică:
- dacă nu îl ai nu poți să mergi la muncă;
- fără certificat copilul nu poate să meargă la școală sau la facultate;
- fără certificat nu intri în spital;
- fără certificat nu intri în magazin;
- fără certificat nu intri în biserică;
- fără certificat nu mai intri în sediul niciunei societăți ca și client sau angajat;
- fără certificat nu mai intri nicăieri;
- fără certificat nu mai poți să intri în Parlament, chiar dacă ești senator sau deputat.
Cine te lasă să intri fără certificat își ia amendă cuprinsă între 10.000 lei și 100.000 lei.
Numai cei din puterea judecătorească (judecători, procurori etc) vor putea să meargă la muncă fără certificat.
Putem să intrăm numai în sediile puterii judecătorești fără certificat (judecătorii, tribunale, curți de apel, parchete etc.)
3. cei testați pozitiv și necesită internare, își vor plăti cheltuielile cu spitalizarea.
4. Testarea gratuită va fi numai 1 sau 2 luni (10 teste gratuite pe luna), dupa care testarea o vom face pe banii noștri.
Chiar si cele 10 teste gratuite din prima luna pot rămâne numai pe hartie, daca statul nu decontează.
5. Dacă ai contraindicații pentru vaccinare, testarea va fi gratuita. E posibil sa ramana tot pe hartie, daca statul nu ofera sau nu deconteaza testele gratuite, dar tu trebuie sa prezinti certificatul de testare ca sa ai acces oriunde.
6. Dacă nu prezinți certificat când te duci la muncă, ți se suspendă automat contractul de muncă câte 30 zile până îl prezinți
7. Daca nu esti vaccinat si te hotarasti sa te vaccinezi, ți-ar plăti statul testarea până când ajungi la schema completă de vaccinare (pe hârtie, că în realitate poate să nu se întâmple).
8. Poți să te plângi instanței că ți s-a suspendat contractul de muncă și să câștigi numai dacă este o eroare (dacă aveai certificat și a zis angajatorul că nu ai). Dacă în realitate nu ai avut certificat ți se va respinge acțiunea și contractul rămâne suspendat pentru că așa zice legea și judecătorul nu poate să treacă peste lege.
Concluzii:
- se va impune vaccinarea obligatorie indirectă (dacă nu ai bani să te testezi, va trebui să te vaccinezi).
- Certificatul va fi folosit pe termen nedeterminat
NU ARE LEGATURA ACEST CERTIFICAT CU TRANSMITEREA VIRUSULUI
https://docs.google.com/docume....nt/d/1mx2M9FcrP74lit
PS: va rog sa cititi si amendamentele lor puse in link.
Incepu dezinformarea ca nu e asa.
Cititi singuri ca sa stiti care este realitatea.
#elenaradu #covid19 #certificatdigital
Pfizer dă licența și altor companii să producă pastila sa anti-Covid: "Vom putea oferi acces la mai mult de 4 miliarde de oameni!"
Pfizer a semnat un acord cu un grup sprijinit de ONU pentru a permite altor producători să fabrice pastila sa experimentală împotriva Covid-19, o măsură care ar putea face ca tratamentul să fie disponibil pentru mai mult de jumătate din populaţia lumii.
Într-o declaraţie emisă marţi, Pfizer a transmis că va acorda o licenţă pentru pastila sa antivirală către Medicines Patent Pool, cu sediul la Geneva, care va permite companiilor de medicamente generice să producă pilula pentru a fi utilizată în 95 de ţări, reprezentând aproximativ 53% din populaţia lumii, potrivit NBC News. "Este destul de semnificativ faptul că vom putea oferi acces la un medicament care pare a fi eficient şi care tocmai a fost dezvoltat, la mai mult de 4 miliarde de oameni", a declarat Esteban Burrone, şef de politică la Medicines Patent Pool.
"Încercăm să găsim un echilibru foarte delicat între interesele (companiei), sustenabilitatea cerută de producătorii de medicamente generice şi, cel mai important, nevoile de sănătate publică din ţările cu venituri mici şi medii", a adăugat Burrone. Conform termenilor acordului, Pfizer nu va primi redevenţe pentru vânzările din ţările cu venituri mici şi va renunţa la redevenţele pentru vânzările din toate ţările vizate de acord atât timp cât COVID-19 rămâne o urgenţă de sănătate publică.
La începutul acestei luni, Pfizer a declarat că pilula sa a redus riscul de spitalizare şi deces cu aproape 90% la persoanele cu infecţii uşoare până la moderate cu coronavirus. Experţii independenţi au recomandat oprirea studiului companiei pe baza rezultatelor promiţătoare ale acesteia. Pfizer a declarat că va cere Administraţiei americane pentru alimente şi medicamente şi altor autorităţi de reglementare să autorizeze pilula cât mai curând posibil. Pfizer a declarat că pilula sa pentru tratarea Covid-19 s-a dovedit a fi foarte eficientă în prevenirea îmbolnăvirilor grave în rândul persoanelor cu risc.
Un studiu al pilulei antivirale experimentale de la Pfizer Inc (PFE.N) pentru COVID-19 a demonstrat că medicamentul reduce cu 89% șansele de spitalizare sau deces pentru adulții cu risc de a dezvolta o boală severă, a anunțat vineri compania. Rezultatele par să le depășească pe cele observate la pilula Merck & Co Inc (MRK.N), molnupiravir, despre care s-a demonstrat luna trecută că reduce la jumătate probabilitatea de a muri sau de a fi spitalizat pentru pacienții cu COVID-19, de asemenea, cu risc ridicat de îmbolnăvire gravă. Datele complete ale testului nu sunt încă disponibile de la nicio companie.
Acțiunile Pfizer au crescut cu 13%, până la 49,47 dolari, în timp ce cele ale Merck au scăzut cu 6%, până la 84,69 dolari. Pfizer a declarat că intenționează să prezinte Administrației SUA pentru Alimente și Medicamente rezultatele testelor intermediare pentru pilula sa, care este administrată în combinație cu un antiviral mai vechi numit ritonavir, ca parte a cererii de utilizare de urgență pe care a deschis-o în octombrie. Tratamentul combinat, care va avea numele de marcă Paxlovid, constă în trei pastile administrate de două ori pe zi.
Analiza a 1.219 de pacienți din studiul lui Pfizer a analizat spitalizările sau decesele în rândul persoanelor diagnosticate cu COVID-19 ușor până la moderat, cu cel puțin un factor de risc pentru dezvoltarea bolilor severe, cum ar fi obezitatea sau vârsta înaintată. S-a constatat că 0,8% dintre cei cărora li s-a administrat medicamentul Pfizer în trei zile de la debutul simptomelor au fost internați în spital și niciunul nu a murit la 28 de zile după tratament. Aceasta, comparativ cu o rată de spitalizare de 7% pentru pacienții cu placebo. Au fost, de asemenea, șapte decese în grupul placebo, potrivit Reuters.
Ratele au fost similare pentru pacienții tratați în decurs de cinci zile de la simptome - 1% din grupul de tratament a fost spitalizat, comparativ cu 6,7% pentru grupul placebo, care a inclus 10 decese. Antiviralele trebuie administrate cât mai devreme posibil, înainte ca o infecție să se instaleze, pentru a fi cât mai eficiente. Merck și-a testat medicamentul în cinci zile de la debutul simptomelor.
„Am văzut că am avut o eficacitate ridicată, chiar dacă au fost cinci zile după ce un pacient a fost tratat... oamenii ar putea aștepta câteva zile înainte de a face un test sau ceva, iar asta înseamnă că avem timp să tratăm oamenii și oferă cu adevărat un beneficiu din perspectiva sănătății publice", a declarat Annaliesa Anderson, șefa programului Pfizer, pentru Reuters.
Compania nu a detaliat efectele secundare ale tratamentului, dar a spus că evenimentele adverse au avut loc la aproximativ 20% atât din pacienții tratați, cât și din cei placebo. „Aceste date sugerează că candidatul nostru antiviral oral, dacă este aprobat de autoritățile de reglementare, are potențialul de a salva viețile pacienților, de a reduce severitatea infecțiilor cu COVID-19 și de a elimina până la nouă din zece spitalizări", a declarat Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer. a spus într-o declarație.
Pfizer a declarat că în prezent se așteaptă să producă peste 180.000 de pastile până la sfârșitul anului 2021 și cel puțin 50 de milioane până la sfârșitul lui 2022, dintre care 21 de milioane vor fi produse în prima jumătate a anului. Experții în boli infecțioase subliniază că prevenirea COVID-19 prin utilizarea pe scară largă a vaccinurilor rămâne cea mai bună modalitate de a controla pandemia, dar doar 58% dintre americani sunt complet vaccinați și accesul în multe părți ale lumii la seruri este limitat.
Medicamentul Pfizer, parte dintr-o clasă cunoscută sub numele de inhibitori de protează, este conceput pentru a bloca o enzimă de care coronavirusul are nevoie pentru a se multiplica. Molnupiravirul Merck are un mecanism diferit de acțiune conceput pentru a introduce erori în codul genetic al virusului. Merck a vândut deja milioane din medicamentul, care a fost aprobat săptămâna aceasta de autoritățile de reglementare din Marea Britanie, în Statele Unite, Regatul Unit și altele. Pfizer studiază, de asemenea, dacă pilula sa ar putea fi utilizată de persoane fără factori de risc pentru COVID-19 grav, precum și pentru a preveni infecția cu coronavirus la persoanele expuse la virus.
https://www.ziuanews.ro/stiri/....pfizer-d-licen-a-i-a
Dr. Damian Baciu publică la ActiveNews: Date foarte bine cunoscute de cei care vă impun acțiunea și execută condamnarea.
Dl. Dr. Damian Baciu din Brașov, supraspecializat în vaccinologie în Franța și reîntors în România din 2005, ne face onoare de a fi prezent și la rubrica de Opinii a ActiveNews. Dl. Dr. Damian Baciu este medic pediatru de 44 de ani, cu o activitate de 10 ani în 3 spitale universitare din Franța, medic de copii cu o supraspecializare în vaccinologie, cu diplomă inter-universitară la Facultatea René Descartes, Paris V. Îi mulțumim! Începem:
Este bine să ne mai ghidăm, din când în când și din datele oficiale ! Veți înțelege de ce un sas, un arab, un colonel practicant al medicinei "ad labam", mai de curând un "expert" pe nume Virgil Păunescu și toată trupa de gangsteri, mai mult sau mai puțin universitari, vă îndeamnă la injectare ! ...pentru că "vaccinul" este sigur și eficient, nu-i așa?
Astăzi ne referim la datele analizate și concluzionate de Universitatea Johns Hopkins (privată, adică neguvernamentală sau "la ordin" și clasată prima în cercetarea universitară in USA) din Baltimore, Maryland, prin "OurWorldinData". Studiul acoperă perioada de la începutul marelui scandal până la 31 octombrie 2021 și se referă la cele 247.000.000 de cazuri Covid19. Studiul este publicat în "The Expose" din 3 noiembrie sub titlul "O pandemie mortală a persoanelor în întregime vaccinate. Datele mondiale din 185 de țări dovedesc că rata de mortalitate Covid 19 cea mai mare se întâlnește în țările cele mai vaccinate". Mai jos aveți linkul sursei cu toate explicațiile și graficele necesare.
- țările "vaccinate" mai mult de 60% au de 3 ori mai multe cazuri decât cele mai puțin "vaccinate"(~20%) și de 7 ori mai multe cazuri decât țările foarte puțin "vaccinate"10%).
- % de mortalitate crește pe măsură ce crește % de "vaccinare", țările foarte "vaccinate" au de 2 ori mai mare % de mortalitate in comparație cu celelalte. 1% de injectare în plus crește rata de deces cu 6 cazuri la 1 milion de locuitori.
- doza a 2-a nu aduce niciun avantaj față de o singură doză.
- "vaccinarea" crește numărul de cazuri de 3-7 ori și crește % de mortalitate datorat Covid19 de 2-4 ori.
- există o corelație foarte mare între % de "vaccinați" și cazurile de deces.
- "vaccinarea" contra Covid19 este CEA MAI MARE INTERVENȚIE EXPERIMENTALĂ din istoria medicinei.
- aceste "vaccinuri" scad imunitatea vaccinatului și îl omoară.
- persoanele "vaccinate" răspândesc boala în rândul celor nevaccinate putându-le provoca moartea.
- datele comunicate mai sus nu se referă și la cei decedați din cauza efectelor secundare ale "vaccinării", astfel că numărul real al celor decedați "vaccinați" este mult mai mare.
- în UK și țările intens "vaccinate", % celor peste 30 de ani complet injectați și afectați de boală, este cu 23-55% mai mare decât al celor neinjectați, dar % ridicat de boală este din cauza contaminării de la persoanele injectate.
- persoanele injectate le infectează pe cele neinjectate. ESTE PANDEMIA CELOR INJECTAȚI.
Sursa: The Expose
N.B. Toate aceste date sunt foarte bine cunoscute de cei care vă impun acțiunea și execută condamnarea.
https://www.activenews.ro/opin....ii/Dr.-Damian-Baciu-
