Droguri în Ucraina! În plin război cu Rusia, Kievul legalizează consumul de marijuana!

Guvernul ucrainean pregătește legalizarea folosirii canabisului și a drogurilor ușoare. Anunțul a fost făcut marți, 7 iunie, de ministrul Sănătății, Viktor Lyashko.

Oficialul ucrainean a explicat și motivele pentru care se dorește legalizarea drogurilor ușoare în Ucraina: în scop medicinal.
Canabisul ajută la tratarea stresului post-traumatic

„Înțelegem efectele negative ale războiului asupra sănătății mintale. Înțelegem numărul de persoane care vor avea nevoie de tratament medical. Și înțelegem că nu este timp de așteptat”, a spus minisrul Lyashko într-o postare pe Twitter ce a fost preluată și de dailybanner.co.uk.

Potrivit acestuia, Ucraina va asigura întregul ciclu de producție a „medicamentelor” pe bază de cannabis: de la cultivare și procesare până la producție. Cannabisul și marijuana conțin canabidiol, care nu are un efect psihoactiv pronunțat, dă asigurări ministrul ucrainean al Sănătății.

Medicamentele pe bază de canabis și marijuana vor fi folosite pentru a trata cancerul și tulburarea de stres post-traumatic rezultată în urma războiului. Lyashko a subliniat că medicamentele cu canabis nu vor concura cu stupefiantele, care sunt ilegale.
Statul ucrainean preia controlul producției

În același timp, Lyashko a subliniat că este necesar să se stabilească un control strict asupra cultivării, producției și vânzării de droguri pe bază de canabis. Cu alte cuvinte, statul ucrainean vrea să devină „dealer” de droguri ușoare, controlând această piață exploatată acum de temuții rakeți.

Medicamentele pe bază de canabis și marijuana vor mai putea fi folosite pentru durere și crampe musculare, anorexie, tulburare de stres posttraumatic, anxietate, epilepsie, glaucom, psoriazis, parkinson, scleroză multiplă.

„O sarcină importantă a medicamentelor pe bază de canabis este ameliorarea durerii și suferinței pacienților în stare critică și paliativi, inclusiv a pacienților cu cancer și pacienților cu HIV” – ministrul Sănătății din ucraina, Viktor Lyashko

https://www.national.ro/stiri-....externe/droguri-in-u

NUCLEARĂ ÎN SUA. Imagini-BOMBĂ cu Hunter Biden! Fiul președintelui Americii, dezbrăcat și cu o armă în mână, petrece cu o prostituată!

Site-ul de investigații media Radar Online a publicat imagini-bombă dintr-o înregistrare video în care apare fiul președintelui Joe Biden. În filmare, Hunter Biden este dezbrăcat, flutură un pistol aparent obținut ilegal și pare a se distra cu o prostituată.

Întreaga scenă este descrisă de mass-media din State drept „un joc sexual bolnăvicios”.
Cocaină și prezervative folosite

Potrivit Daily Telegraph (New Zealand), în cele două imagini separate din filmarea din 17 octombrie 2018, fiul președintelui Biden „este văzut cu o mână pe trăgaciul armei și cu cealaltă mână în zona organelor genitale”.

În cea de-a treia fotografie, „urme a ceea ce pare a fi cocaină pot fi văzute pe o farfurie, alături de prezervative folosite, plus accesorii pentru consum de droguri și o lingură despre care se crede că este folosită pentru a fuma drogul”, a notat sursa citată.

Aceste informații vin în contextul în care ziarul New York Post a dezvăluit separat același videoclip cu Hunter Biden dezbrăcat. Filmul a fost furnizat publicației de către grupul de cercetare non-profit Marco Polo, care anterior postase online 120.000 de e-mailuri din celebrul laptop al fiului președintelui american. Reamintim că Hunter Biden și-a uitat/lpsat laptopul într-un magazin din Delaware în aprilie 2019, iar informațiile stocate în el încep acum să fie făcute publice.

New York Post s-a referit la raportul Politico de anul trecut, care susținea că Hunter Biden a cumpărat un pistol de calibru 38 (cel ce apare în videoclip) în Delaware, cu cinci zile înainte de a filma clipul acesta. Raportul Politico susținea că, pentru a putea face achiziția, Biden Jr. a răspuns „nu” la întrebarea „Sunteți un consumator ilegal sau dependent de marijuana sau de orice drog depresiv, stimulent, narcotic sau orice altă substanță controlată?”.

Dependență de droguri și alcoolism

În ciuda faptului că, anterior, Hunter a recunoscut lupte repetate cu dependența de droguri și alcoolism, iar în 2014 a fost lăsat la vatră din Rezerva Marinei SUA după ce a fost testat pozitiv la cocaină.

Presupusa înregistrare video cu Hunter Biden dezbrăcat și cu pistolul în mână vine la câteva zile după ce președintele Joe Biden a îndemnat Congresul să avanseze măsuri pentru interzicerea armelor de asalt, într-un discurs care a venit după o nouă serie de împușcături în masă în America, soldate în total cu 38 de morți.

Potrivit NYP, la câteva săptămâni după ce fiul lui Joe Biden a cumpărat ilegal arma, iubita sa Hallie Biden, văduva regretatului său frate Beau Biden, a aruncat pistolul într-un coș de gunoi dintr-un supermarket. Astfel, a fost declanșată o anchetă a Secret Service și a FBI, dar nu a fost depusă nicio acuzație.
Ipocrizia președintelui SUA cu armele de foc

Presupusa înregistrare video cu Hunter Biden dezbrăcat și cu pistolul în mână vine la câteva zile după ce președintele Joe Biden a îndemnat Congresul să avanseze măsuri pentru interzicerea armelor de asalt, într-un discurs care a venit după o nouă serie de împușcături în masă în America, soldate în total cu 38 de morți.

Senatorul republican Ron Johnson a fost citat de NYP ca fiind cel care a criticat ipocrizia administrației Biden în lumina apariției noului videoclip. „Înainte de a propune sau de a adopta orice nouă legislație federală privind armele de foc, administrația Biden ar trebui să aplice legile existente, indiferent cine le încalcă, chiar dacă acea persoană este fiul președintelui”, a spus acesta.

„Am trimis scrisori de supraveghere către Secret Service, FBI și ATF (Biroul pentru Alcool, Tutun, Arme de Foc și Explozivi al Departamentului de Justiție al SUA) cu privire la incidentul privind arma lui Hunter, aruncată într-un coș de gunoi în spatele unei băcănii, vizavi de un liceu din Delaware. Nu este surprinzător faptul că nu am primit un răspuns satisfăcător din partea acestor agenții”, a declarat Johnson.
Conținutul „laptopului din iad”

Conținutul „laptopului din iad” al lui Hunter Biden, inclusiv e-mailuri compromițătoare, fotografii nud și videoclipuri grafice au fost făcute publice încă din 2020, când NYP a fost primul care a publicat câteva dintre e-mailurile de pe dispozitiv.

Documentele, care au pus în lumină afacerile dubioase ale lui Hunter Biden în Ucraina și au sugerat că este posibil ca acesta să fi traficat accesul tatălui său, pe atunci vicepreședinte, sunt acum folosite în cadrul unei anchete în curs a Departamentului de Justiție privind suspiciunile de fraudă fiscală, spălare de bani și încălcări ale normelor de lobby în străinătate de către mai tânărul Biden – unele dintre ele implicându-l pe actualul președinte, care a negat în mod repetat acuzațiile.

Recent, The New York Times și o serie de alte instituții media din SUA, care inițial au suprimat poveștile despre fiul lui POTUS, au recunoscut autenticitatea e-mailurilor din memoria cache din laptopul lui Hunter Biden.

#biden

https://www.national.ro/stiri-....externe/hunter-biden

Grecii sunt revoltați după ce niște activiști LGBT s-au filmat făcând sex la locul simbol al Atenei - Acropole!

Societatea greacă s-a revoltat după ce a ieșit la iveală faptul că activiștii LGBT au filmat scene de sex la situl celebrul monument Acropole, în mijlocul turiștilor. Ministerul Culturii din Grecia a început deja o anchetă în urma lansării online a unui scurtmetraj care arată doi bărbați făcând sex la Partheon, în Atena.

„Situl arheologic al Acropolelului nu este potrivit pentru niciun tip de activism sau activitate care ar putea cauza ofense și ar demonstra lipsă de respect față de monument", a precizat Ministerul în declarație. Instituția investighează și dacă „filmarea" s-a petrecut cu cunoștința angajaților Ministerului Culturii. Activiștii spun că au făcut acest film obscen ca un mesaj de activism politic. Ei spun că nu au ales locul întâmplător. „Alegerea Parthenonul nu este accidentală. Este un simbol al naționalismului, comercializării, culturii de masă și al puritanismului", au spus activiștii.

Spiros Bibilas, președintele Asociației actorilor greci, a spus că filmul este o „rușine". „Nimeni nu poate folosi piatra sacră a Acropolelui pentru așa-zise activisme și acte revoluționare, care sunt de fapt și prostești și imorale. Nu poți să faci tot ce vrei în numele activismului. De fapt, nici nu cred că ce s-a întâmplat poate fi numit activism. Ca grec, mă simt rușinat", a explicat el la Antenna TV.

#grecia #lgbt

https://www.ziuanews.ro/stiri/....grecii-sunt-revolta-

 

www.ziuanews.ro

Grecii sunt revoltați după ce niște activiști LGBT s-au filmat făcând sex la locul simbol al Atenei - Acropole!

Societatea greacă s-a revoltat după ce a ieșit la iveală faptul că activiștii LGBT au filmat scene de sex la situl celebrul monument Acropole, în mijlocul turiștilor. Ministerul Culturii din Grecia a început deja o anchetă în urma l

Asta ne așteaptă și pe noi! O să plătim cu zâmbetul pe față și or să ni se fure toate datele de identificare, în numele siguranței igienice!

Un pas înainte spre controlul final al întregii populații a făcut Mastercard, care a anunțat săptămâna trecută lansarea la nivel mondial a unui "Program de verificare biometrică" prin care consumatorii pot plăti cu un "zâmbet rapid" sau cu un gest din mână, ceea ce a provocat îngrijorarea că acest program reprezintă încă o măsură de reducere a intimității consumatorilor și că ar putea fi folosit pentru a impune controlul social.

Mastercard a declarat că programul va fi utilizat de bănci, comercianți și furnizori de tehnologie. Adică tot ce trebuie!

Programul Biometric Checkout este prezentat de Mastercard ca o metodă de plată mai rapidă, mai sigură și mai igienică, care va fi utilizată în "magazine de toate dimensiunile, de la marii comercianți cu amănuntul la magazinele de tip "mama și copilul"". Comunicatul a explicat că, odată ce un consumator s-a înscris "în serviciile de plată biometrică, în magazin sau acasă, prin intermediul unei aplicații a comerciantului sau a furnizorului de identitate", tot ce trebuie să facă la casă este "să zâmbească în fața unei camere sau să treacă mâna peste un cititor pentru a plăti".

"Există riscul încălcării celor mai elementare libertăți", spun experții

În timp ce compania își laudă comoditatea și "securitatea", alții avertizează cu privire la riscurile pe care un astfel de sistem biometric le-ar putea reprezenta pentru libertățile fundamentale. Daily Expose, citat de LifeSiteNews a remarcat: "Creșterea inteligenței artificiale înseamnă, de asemenea, că, pe măsură ce se adună date din sistemele de identificare digitală, se construiesc algoritmi care pot avea un impact major asupra oamenilor. Aceste sisteme ... nu sunt nici transparente în funcționare și nici măcar nu sunt clare în ceea ce privește cine sau ce le construiește și în ce scopuri".

Daily Expose a făcut aluzie la potențialul de integrare a programului într-un sistem de credit social care ar putea limita opțiunile de cumpărare ale unor persoane selectate: "S-ar putea ca, în viitor, oamenii să constate că nu mai au opțiuni de consum, cum ar fi creditele bancare cu costuri reduse, din cauza deciziilor unor algoritmi a căror funcționare nu este transparentă pentru public."

Programul pilot Biometric Checkout Program a fost lansat săptămâna trecută, împreună cu unul dintre partenerii de program ai Mastercard, Payface, pentru a utiliza tehnologia de plată în cinci supermarketuri St. Marche din São Paulo, Brazilia. "Sunt planificate viitoarele proiecte pilot pentru a fi lansate în Orientul Mijlociu și Asia", se adaugă în comunicat.

Președintele diviziei Cyber & Intelligence a Mastercard, Ajay Bhalla, a lăudat programul ca fiind o modalitate de a spori securitatea tranzacțiilor, care sunt adesea afectate de cazuri de furt de identitate.

"Modul în care plătim trebuie să țină pasul cu modul în care trăim, lucrăm și facem afaceri, oferind consumatorilor posibilitatea de a alege, cu cele mai înalte niveluri de securitate", a declarat Bhalla. "Scopul nostru cu acest nou program este de a face din cumpărături o experiență excelentă atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți, oferind cele mai bune condiții atât de securitate, cât și de comoditate."

Datele biometrice au fost din ce în ce mai mult încorporate în verificarea actelor de identitate în întreaga lume, în special în ultimul deceniu. Încă din 2009, India a demarat un proiect pentru a oferi fiecărui cetățean un act de identitate digital care să includă scanarea amprentelor digitale sau a irisului, iar în 2010, Mastercard colabora deja cu Autoritatea de Identificare Unică din India (UIDAI) pentru a oferi o "autentificare biometrică a plăților prin tranzacții".

#mastercard

https://www.activenews.ro/prim....a-pagina/Asta-ne-ast

 

www.activenews.ro

Asta ne așteaptă și pe noi! O să plătim cu zâmbetul pe față și or să ni se fure toate datele de identificare, în numele siguranței igienice! | ActiveNews

Un pas înainte spre controlul final al întregii populații a făcut Mastercard, care a anunțat săptămâna trecută lansarea la nivel mondial a unui &quo

Animal Crossing: New Horizons is celebrating the appearance of 2021 | #animal Crossing Bells for Sale

משחקים

Score Big with Nick Pope's FC 24 Rare Player Card: How to Get Yours Now!

Dive into the realm of FC 24 with a spotlight on Nick Pope's Rare card, a must-have for strategic defenses with its impressive stats mirroring real-world prowess. Learn the intricate methods to obtain FC 24 Coins, from relying on the luck of card packs to engaging in Squad Building C

It would be greatly appreciated if you could identify any distinct advantages of 3D printing over tr | #cnc Medical Machining

משחקים

Score Big in FC 24: Unlock Amandine Henry's Rare Player Card

Amandine Henry, renowned for her formidable soccer skills, is a digital force with her Rare card in FC 24. Boasting an overall 85 rating, her card reflects her prowess as a Central Defensive Midfielder with balanced attributes ideal for both defense and counter-attacks. This article discus

Motivare CCR: Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii electronice din România

Lovitură de proporţii a CCR: Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii electronice din România

CCR: Companiile de telefonie nu mai pot furniza organelor judiciare şi serviciilor de informaţii orice informaţii referitoare la listingurile comunicaţiilor mobile ale persoanelor din România, inclusiv modalităţile de plată, echipamente şi adresele IP

CCR: Companiile de telefonie pot reţine doar datele pentru facturare sau comercializare doar cu consimţământul clienţilor

CCR: Organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional pentru accesarea şi utilizarea acestor date

CCR: Concret, de la publicarea deciziei CCR, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi a celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.

CCR: Lipsa unei reglementări legale care să stabilească obligaţia reţinerii şi a stocării informaţiilor de către furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice şi, implicit, lipsa garanţiilor aferente acestei obligaţii deschid posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată al persoanei, la secretul corespondenţei şi la libertatea de exprimare.

CCR: Ingerinţa în drepturile fundamentale privind viaţa intimă, familială şi privată, secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare este de amploare şi trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă

CCR: Legiuitorul român omite să reglementeze reţinerea şi stocarea informaţiilor

CCR: CJUE a constatat în 2014 că este neconstituţională Directiva CE în domeniu. Activitatea de reţinere şi folosire a datelor din comunicaţiile electronice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât şi al celui naţional”

CCR: Art.152 din CPP rămâne fără aplicabilitate practică, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor

CCR: Dispoziţiile procesual penale în vigoare din România nu mai fac referire la o lege specială privind reţinerea datelor

Curtea Constituţională a României a publicat astăzi motivarea deciziei din 18 mai 2022 care vizează ordonanţa şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.

Noile prevederi care extindeau nejustificat interceptările în România au fost constestate la CCR de către USR şi Avocatul Poporului, iar pe 18 mai 2022 judecătorii CCR au decis că o serie de prevederi sunt neconstituţionale.

În motivarea 295/2022, dată publicităţii astăzi de CCR, Curtea subliniază încă o dată care sunt organele de urmărire penală stabilite prin CPP iar în ceea ce priveşte retenţia datelor, CCR are o explicaţie amplă prin care stabileşte definitiv şi obligatoriu că, având în vedere că România nu are o lege în domeniu, de la publicarea prezentei decizii, organele de urmărire penală, instanţele şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de furnizorii de comunicaţii electronice.

„Cu privire la prima etapă a mecanismului de reţinere şi prelucrare a datelor, respectiv etapa reţinerii şi stocării informaţiilor, care în mod firesc este prima operaţiune din punct de vedere cronologic şi fără de care etapa accesului şi folosirii informaţiilor nu este posibilă, Curtea observă că legiuitorul omite să o reglementeze, limitându-se doar la o menţiune vagă şi implicită în textul de lege criticat.

Astfel, folosind sintagma „informaţiile reţinute sau stocate” în cuprinsul dispoziţiilor art.102 alin.(1) lit.c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011, cu privire la care este reglementată obligaţia furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a le furniza organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, legiuitorul creează doar aparenţa unei reglementări a mecanismului de retenţie a informaţiilor electronice.

În fapt, analizând obligaţiile care cad în sarcina furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, potrivit art.102 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, Curtea constată că în enumerarea prevăzută de textul de lege nu se regăseşte obligaţia reţinerii şi a stocării informaţiilor şi, implicit, nu se regăsesc nici garanţiile aferente acestei obligaţii.

Luând act de faptul că Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi că, în urma controlului de constituţionalitate, Legea nr.82/2012 a fost declarată neconstituţională în integralitatea sa, prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat că activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât şi al celui naţional” (paragraful 78).

Prin aceeaşi decizie, cu privire la critica de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.152 din Codul de procedură penală, care prevedeau, la data efectuării controlului, posibilitatea organelor de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, de a solicita unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului „transmiterea datelor reţinute, în baza legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor”, Curtea a reţinut că, „în condiţiile inexistenţei unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, art.152 din Codul de procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituţionalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor”.

În condiţiile în care nu a fost adoptată o altă lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, art.152 din Codul de procedură penală a fost modificat prin articolul unic pct.2 din Legea nr.75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 29 aprilie 2016, astfel că dispoziţiile procesual penale în vigoare nu mai fac referire la o lege specială privind reţinerea datelor.

Curtea constată că, nici până în prezent, legiuitorul nu a reglementat o nouă lege referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

„Concret, aceasta înseamnă că de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale a României, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi a celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale” (Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, paragraful 78).

Cu titlu de excepţie, Curtea a statuat că „pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice), în vigoare”.

Însă, cu privire la aceste date, având în vedere caracterul, natura şi scopul lor diferit, aşa cum este prevăzut de Directiva 2002/58/CE şi de Legea nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, Curtea a constatat că organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional pentru accesarea şi utilizarea acestora „în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei” (Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, paragraful 79).

În acest context, Curtea reiterează faptul că, în cazul reţinerii şi stocării informaţiilor electronice, ingerinţa în drepturile fundamentale privind viaţa intimă, familială şi privată, secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare este de amploare şi trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă, iar împrejurarea că păstrarea datelor şi utilizarea lor ulterioară sunt efectuate fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat cu privire la aceasta este susceptibilă să imprime în conştiinţa persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată face obiectul unei supravegheri constante.

De asemenea, Curtea subliniază încă o dată că informaţiile care pot fi reţinute sau stocate de furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, deşi au un caracter predominant tehnic, sunt susceptibile de a furniza informaţii relevante cu privire la persoana şi viaţa sa privată.

Acestea vizează identificarea abonaţilor sau clienţilor, respectiv a utilizatorului şi a destinatarului unei informaţii comunicate pe cale electronică, a sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări, a tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile, a modalităţilor de plată folosite de utilizatori, precum şi a istoricului accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare unei adrese IP, şi sunt de natură să afecteze manifestarea liberă a dreptului la corespondenţă sau la exprimare, precum şi la viaţă intimă, familială şi privată a persoanei.

„În concret, datele avute în vedere conduc la concluzii foarte precise privind viaţa privată a persoanelor ale căror date au fost păstrate, concluzii ce pot viza obiceiurile din viaţa cotidiană, locurile de şedere permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activităţile desfăşurate, interesele personale, relaţiile sociale ale acestor persoane şi mediile sociale frecventate de ele” (Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, paragraful 56).

Deşi, în jurisprudenţa sa, Curtea nu a negat scopul în sine avut în vedere de legiuitor, în sensul că este absolut necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate şi eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare şi tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul infracţional să poată fi controlat şi contracarat, stabilind că tocmai de aceea drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor restrângeri care sunt justificate în funcţie de scopul urmărit, tot Curtea a statuat că limitarea exerciţiului unor drepturi personale, în considerarea unor drepturi colective şi interese publice, ce vizează siguranţa naţională, ordinea publică sau prevenţia penală, trebuie să constituie în permanenţă „o operaţiune sensibilă sub aspectul reglementării, fiind necesară menţinerea unui just echilibru între interesele şi drepturile individuale, pe de o parte, şi cele ale societăţii, pe de altă parte” (Decizia nr.1.258 din 8 octombrie 2009, precitată).

Curtea a mai reţinut că în materia drepturilor personale, precum şi a prelucrării datelor cu caracter personal, „regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestor drepturi, respectiv a confidenţialităţii lor, statul având în acest sens obligaţii majoritar negative, de abţinere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerinţa sa în exerciţiul dreptului sau al libertăţii”, excepţiile fiind permise limitativ, în condiţiile expres prevăzute de Constituţie.

Or, lipsa unei reglementări legale care să stabilească obligaţia reţinerii şi a stocării informaţiilor de către furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice şi, implicit, lipsa garanţiilor aferente acestei obligaţii deschid posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată al persoanei, la secretul corespondenţei şi la libertatea de exprimare.

Curtea reţine că obligaţia instituită prin legea criticată în sarcina furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a furniza „informaţiile reţinute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu are caracter previzibil, iar proporţionalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanţii corespunzătoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie, astfel că ingerinţa statului în exercitarea drepturilor constituţionale menţionate nu este formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetăţenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică.

În concluzie, Curtea reţine că, în condiţiile în care legiuitorul nu a adoptat un act normativ prin care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării informaţiilor referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare unei adrese IP, de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, dispoziţiile art.102 alin.(1) lit.c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 sunt lipsite de efecte juridice, reglementând o obligaţie ulterioară, dar aflată într-un raport de necesitate sine qua non cu o obligaţie anterioară, aceea a reţinerii şi stocării informaţiilor, pe care legiuitorul omite să o reglementeze.

Chiar dacă norma prevede garanţiile necesare accesului şi folosirii informaţiilor reţinute sau stocate (a doua etapă a mecanismului retenţiei datelor), prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie şi predictibilitate, Curtea constată că aceleaşi dispoziţii sunt susceptibile de a crea aparenţa de legalitate cu privire la activitatea de reţinere şi stocare a informaţiilor electronice (prima etapă a mecanismului retenţiei datelor), lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligaţia reţinerii şi stocării informaţiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorităţi publice administrative cu competenţe în materia comunicaţiilor electronice.

Or, o atare concluzie este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecţie este consacrată constituţional, astfel că dispoziţiile art.2 pct.27 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice prin care se introduce art.102 alin.(1) lit.c) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 urmează a fi declarate neconstituţionale prin raportare la art.1 alin.(5), art.26, 28 şi 30 din Constituţie”, se arată în motivarea CCR. Raportorul deciziei este fostul şef al DNA, Daniel Morar, iar hotărârea votată în unanimitate de judecătorii CCR este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile şi autorităţile statului român.

#ccr #sri

https://www.stiripesurse.ro/mo....tivare-ccr-organele-

 

www.stiripesurse.ro

Motivare CCR: Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii electronice din România - Stiri pe surse - Cele mai noi stiri

Lovitură de proporţii a CCR: Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii...

Alina Mungiu-Pippidi: Am avut dreptate cu statul paralel. Şi acum ce facem?

În timp ce mai ia un premiu obscur în Germania (mulţumim presei oficiale române, că altfel nu ştia nimeni, presa germană a ratat subiectul) Klaus Iohannis se pregăteşte să patroneze îngroparea finală a democraţiei româneşti.

Cu alte cuvinte, ceea ce s-a petrecut sub ochii noştri în ianuarie 2015, adică un preşedinte ales de popor pur şi simplu pentru că avea un profil agreat de opinia publică (şi atacat de sistem, sau de o bună parte din el la început) devine după aceea preşedintele sistemului. Pe care îl patrimonializează, punînd pe şeful lui de campanie şeful SRI, înlăturîndu-l pe Coldea şi pe cei apropiaţi lui Victor Ponta şi creînd condiţiile pentru un amestec fără precedent al serviciilor secrete în politică sub pretextul luptei cu corupţia, pentru care nici el, nici aliaţii de la Ordonanţa 13 nu făcuseră anterior nimic. Cu fonduri enorme pentru presă, platformele de socializare, creînd pseudo societate civilă şi pseudo opinie publică cu un succes pentru care Putin ar putea fi invidios.

Sunt deja cîţiva ani de cînd avertizez că pericolul politic major pentru România este incapacitatea dreptei de a cîştiga alegerile fără a folosi serviciile secrete (şi nu Dragnea sau alt baron local) şi lipsa neobişnuită de scrupule în a folosi mijloace neconstituţionale pentru a-şi promova interesul propriu, prezentat ca fiind singurul pro-Europa, pro-Occident, pro-bună guvernare, etc. Din păcate, am avut dreptate, şi la această oră preşedintele şi partidele mari sunt încolonate şi gata să legalizeze, printr-o reformă fără ruşine a legilor siguranţei naţionale, sistemul actual, în care serviciile deturnează sensul alegerilor şi controlează preşedintele (eventual folosind DNA, al cărui control a fost mereu miza lor, de cînd Băsescu, luîndu-se după americani şi uitînd unde se află, a făcut corupţia ameninţare de securitate), care va deveni singurul de care depind, eliminînd orice alte controale democratice? Alegerile directe pentru preşedinte au fost totdeauna o problemă pentru ei, fiind calea cea mai clară prin care imprevizibilul (adică votanţii) ar putea schimba ceva, dar captura post-alegeri din cazul Iohannis ne arată că fie la selecţie, fie la campanie, fie la rezultat statul paralel are mijloace de a fi mai tare ca electoratul.

O mînă de ziarişti, de fapt mai puţini ca degetele unei mîini, protestează contra acestei stări de fapt şi pe unii a trebuit să îi arăt cu degetul ca să se trezească. Azi, cînd bătălia e aproape pierdută ne întrebăm de ce lumea nu se mobilizează să apere democraţia românească, sau în sondaje avem singura majoritate din Est dezamăgită de sistem şi gata să se întoarcă la liderul providenţial. Pentru că atunci cînd mai era încă vreme aţi făcut front că statul paralel e o ficţiune a lui Dragnea (deşi ştiaţi bine că eu, şi nu Dragnea, lansasem primul avertisment) şi evident că nu vă crede nimeni azi, cînd aţi întors-o la 180 de grade. Dar, în sfîrşit, bine că v-aţi trezit, o mînă de ONG şi de ziarişti.

Cine tace zgomotos merită evidenţiat, nu cine se trezeşte, fie şi tîrziu. Întind mîna oricui se mobilizează, fie şi tîrziu. Cum stăm:

Intelectualii.
Revistele 22 şi Dilema, tăcere totală. Nu o fi chiar o întîmplare, de altfel, că au ajuns amîndouă să aibă acelaşi editorialist, pe Andrei Cornea, care apără toate poziţiile sistemului, pînă la nuanţe, de orice deviaţionism (exact pe dos faţă de ce trebuie să facă intelectualul, care pune în discuţie, chestionează puterea, etc), şi pentru care Băsescu e Elisabeta a II-a şi nu Petrov. Numai că nu şi-au trecut pe generic iubirea pentru SPP, SRI şi SIE, asta după ce finanţatorii mai vechi au fost de genul Udrea, Plăcintă, baroni locali susţinători Roşia Montană, etc. Aşteptaţi să vedeţi cum e apărată democraţia de securitate de alde Baconschi sau Cristi Preda. De zece ani văd în jurul meu numai o mînă de disidenţi, aceiaşi de dinainte de 1989, pe care îi publicăm pe România curată, Antonesei, Tudoran, etc.

Oligarhii.
Securişti de rit vechi sau nou, oligarhii din media sunt complet subjugaţi de anticorupţie, cu Băsescu se mai luptau, dar cu un sistem care are fiscul, DNA şi tot ce mişcă e mai greu. Preferă să ia bani direct de la guvern şi să lupte cu Putin, umplînd cu generali plagiatori toată komentatura. Voiculescu, care a supravieţuit şi închisorii şi atacurilor fiscului e mai prudent decît era, că i-au arestat şi şeful de trust, pus în discuţie copiii, etc. Alţi oligarhi sunt direct ai lor, dezvoltaţi prin monopoluri date de sistem. CNA stă să în sfîrşit să lichideze încălcarea flagrantă a legilor anti-concurenţiale de către DIGI, dar hai să vedem dacă sunt în stare. Curaj !!!

Societatea civilă.
Unde sunt Iniţiativa România, Rezist Toată Ţara, Corupţia Ucide şi toţi cei care au ajutat la greu statul paralel în 2017-2020, toată pseudosocietatea civilă creată de Mihai Poliţeanu doar ca să anuleze coaliţiile reale care existau? Nicăieri. Ghinea i-a dat lui Poliţeanu un loc de deputat în USR pentru misiunea îndeplinită şi ceilalţi s-au băgat la loc în găurile din care ieşiseră. Amîndoi luptă pentru controlul USR pe toate părţile, că aşa e la ăştia. Sau poate aşteptaţi de la societatea civilă creată de postul dintotdeauna sub control Pro-TV, şi condusă de vedetele lui, să ia vreo atitudine? Alde Mîndruţă, Moisescu, etc? Aşteptaţi.

Publicul.
Greu să mai aştepţi ceva de la unii care s-au lăsat pradă unor manipulări atît de ieftine şi s-au ascuns în bule astupîndu-şi urechile cu ambele mîini ca să nu fie forţaţi să găndească. Preţul expunerii selective la media face ca publicul cîndva evoluat să fi coborît la nivelul publicului Antenei 3, pe care l-a demascat tot timpul. Dacă îţi iei lumina de la influencerii de la servicii nu ai reflexe democratice mai bune decît fanii lui Gădea et comp. Aceia măcar sunt săraci, bătrîni şi nu au de ales. Dar, în sfîrşit, cine nu e acoperit să se mişte, măcar acum, dacă reuşeşte să treacă peste orgoliul de a fi fost paralel cu ce s-a întîmplat în România ani de zile şi dă o mînă de ajutor măcar acuma.

Partidele.
Ca şi în Brazilia (şi ea condusă de un general după o are campanie anticorupţie) anticorupţia a distrus partidele, pentru că erau corupte, sistemul a pus mîna pe nişte cioturi ca USR sau AUR ca să facă alternativă la el însuşi şi a colonizat partidele principale la greu. Deci cine să facă ce? Poate oamenii de afaceri, ca în Bulgaria, dar cîţi sunt autonomi faţă de sistem şi capabili să finanţeze un partid nou? Reamintesc că Cioloş nici nu s-a putut înscrie de cîte bariere i s-au pus pînă nu l-au luat nişte securişti în primire, taxa de intrare e să îi iei şi pe ei. Dar oamenii de afaceri să priceapă că nu poţi avea statul paralel la guvernare, pentru că tendinţa lui e să sufoce piaţa cu monopolurile lui, ca la Hexi Pharma. Suntem ca în Ruanda, unde firmele asociate cu şeful statului se prezintă singure la licitaţii, cp nu are nimeni curajul să vină contra lor. Suntem pe frontul domestic cam ca la războiul din Ucraina: nu am fost severi cu Putin cînd nu era înarmat şi nu îi facem concesii acuma cînd poate distruge toată Ucraina. Dar, asta e! Tîrziu cum e, dacă societatea românească nu se mişcă acum, degeaba am intrat UE şi NATO, sau doar ca să facem figuraţie.

https://adevarul.ro/news/polit....ica/alina-mungiu-pip

 

adevarul.ro

Alina Mungiu-Pippidi: Am avut dreptate cu statul paralel. Şi acum ce facem? | România Curată | adevarul.ro

In timp ce mai ia un premiu obscur in Germania (multumim presei oficiale romane, ca altfel nu stia nimeni, presa germana a ratat subiectul) Klaus Iohannis se pregateste s...

Apple a prezentat două MacBook-uri cu noul cip M2 care spulbera orice concurenta!

O nouă generaţie a chipset-ului dezvoltat intern, care aduce sporuri notabile de performanţă, este folosită de Apple pe două noi laptopuri MacBook. La WWDC 2022, Apple a prezentat un nou MacBook Air şi un nou MacBook Pro, ambele dotate cu M2, a doua generaţie a chipset-ului dezvoltat intern după renunţarea la soluţiile Intel.

Construit pe un proces de 5nm cu 20 de milioane de tranzistori, M2 are un procesor mai performant cu 18% şi o placă video mai rapidă cu 35% decât în cazul lui M1. Pentru a susţine acest spor de performanţă, Apple foloseşte până la 24GB de memorie unificată, cu o lăţime maximă de bandă de 100Gbps. Compania americană spune că noul M2 este de 1,9 ori mai rapid decât cele mai noi procesoare cu 10 nuclee pentru PC.

Noul cip M2 va fi folosit pe o nouă versiune de MacBook Air, care vine cu un nou design, insirat de MacBook Pro. Varianta de bază are 8GB RAM, 256GB stocare şi va costa 1.200 de dolari. Ecranul are 13,6 inch cu 2560x1664 pixeli rezoluţie şi o luminozitate maximă de 500 niţi. Apple spune că noul MacBook Air va fi cu 40% mai performant decât vechiul model. Separat, se vinde un încărcător de 67W, care costă 59 de dolari şi care promite încărcarea de la 0% la 80% în doar 20 de minute pentru o baterie care oricum ţine până la 18 ore.

În fine, Apple a prezentat şi un nou MacBook Pro, dotat cu acelaşi cip M2, dar care duce autonomia la 20 de ore. Preţurile acestuia vor începe de la 1.300 de dolari, iar dotările maxime vor ajunge la 24GB RAM, 2TB SSD stocare, 8 nuclee pentru procesor şi 10 nuclee pentru soluţia grafică. Cele două laptopuri Apple vor fi disponibile din luna iulie.

#apple #macbook

https://www.ziuanews.ro/stiri/....apple-a-prezentat-do

 

www.ziuanews.ro

Apple a prezentat două MacBook-uri cu noul cip M2 care spulbera orice concurenta!

O nouă generaţie a chipset-ului dezvoltat intern, care aduce sporuri notabile de performanţă, este folosită de Apple pe două noi laptopuri MacBook. La WWDC 2022, Apple a prezentat un nou MacBook Air şi un nou MacBook Pro, ambele dotate cu M2, a doua

Bombă la Vatican: Demisionează Papa Francisc?

Papa Francisc ar putea să demisioneze, scrie Associated Press, o agenție de știri care face rareori speculații nefondate.

De curând, Papa a fost văzut călătorind într-un scaun cu rotile. El și-a exprimat dorința de a vizita orașul italian L’Aquila, în luna august, cu ocazia unei serbări dedicate lui Celestin V, ultimul suveran pontif care a demisionat înaintea lui Benedict XVI.

Francisc va sluji liturghia la L’Aquila pe 28 august și va deschide „Poarta Sfântă” a basilicii unde odihnește Celestin.

Cu o zi înainte, pe 27 august, este programat un consistoriu, ocazie cu care va numi foarte mulți cardinali noi, dintre care 16 au vârsta necesară (80 de ani) pentru a vota în cazul alegerii unui nou papă.

Data la care este programat consistoriul este și ea ciudată, scrie AP:

„Vaticanul și restul Italiei se află de obicei în vacanță în august până la jumătatea lui septembrie, cu toate întreprinderile, mai puțin cele esențiale, închise.”

Și mai departe agenția adaugă:

„Convocânt un consistoriu important la sfârșitul lui august pentru a face noi cardinali, adunând oamenii bisericii pentru două zile de discuții despre aplicarea reformei și o vizită pastorală cu mare simbolistică, toate sugerează că Francisc ar putea avea în vedere chestiuni neobișnuite.”

Basilica din L’Aquila adăpostește mormântul lui Celestin V, un papă sihastru care a demisionat după numai cinci luni de pontificat, în 1294.

Benedict a vizitat L’Aquila în 2009, după un cutremur devastator, s-a rugat la mormântul lui Celestin și și-a a lăsat pe mormând stola (patrafirul).

AP scrie:

„Nimeni la acea vreme nu a înțeles simbolistica acelui gest. Dar patru ani mai târziu, Benedict XVI, în vârstă de 85 de ani, va merge pe urmele lui Celestin și demisiona, afirmând că nu mai are puterea trupului și minții necesară pentru a-și îndeplini obligațiile de papă.”

În 2015, la a doua aniversare de la urcarea sa pe tronul Sfântului Petru, Francisc a declarat canalului mexican Televisa despre demisia predecesorului său:

„Împărtășesc ideea a ceea ce a făcut Benedict. În general, cred că ceea ce a făcut Benedict în mod atât de curajos a fost să deschidă ușa pentru papii emeritus. Benedict nu ar trebui să fie considerat o excepție, ci o instituție.”

Instituția demisiei...

#papa

https://www.activenews.ro/exte....rne/Bomba-la-Vatican

 

www.activenews.ro

Bombă la Vatican: Demisionează Papa Francisc? | ActiveNews

Papa Francisc ar putea să demisioneze, scrie Associated Press, o agenție de știri care face rareori speculații nefondate. „Presa italiană și catol