Animal Crossing: New Horizons is celebrating the appearance of 2021 | #animal Crossing Bells for Sale
Like
Comment
Share
Discover posts
It would be greatly appreciated if you could identify any distinct advantages of 3D printing over tr | #cnc Medical Machining
Like
Comment
Share
Motivare CCR: Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii electronice din România
Lovitură de proporţii a CCR: Organele judiciare şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de către furnizorii de comunicaţii electronice din România
CCR: Companiile de telefonie nu mai pot furniza organelor judiciare şi serviciilor de informaţii orice informaţii referitoare la listingurile comunicaţiilor mobile ale persoanelor din România, inclusiv modalităţile de plată, echipamente şi adresele IP
CCR: Companiile de telefonie pot reţine doar datele pentru facturare sau comercializare doar cu consimţământul clienţilor
CCR: Organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional pentru accesarea şi utilizarea acestor date
CCR: Concret, de la publicarea deciziei CCR, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi a celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
CCR: Lipsa unei reglementări legale care să stabilească obligaţia reţinerii şi a stocării informaţiilor de către furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice şi, implicit, lipsa garanţiilor aferente acestei obligaţii deschid posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată al persoanei, la secretul corespondenţei şi la libertatea de exprimare.
CCR: Ingerinţa în drepturile fundamentale privind viaţa intimă, familială şi privată, secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare este de amploare şi trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă
CCR: Legiuitorul român omite să reglementeze reţinerea şi stocarea informaţiilor
CCR: CJUE a constatat în 2014 că este neconstituţională Directiva CE în domeniu. Activitatea de reţinere şi folosire a datelor din comunicaţiile electronice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât şi al celui naţional”
CCR: Art.152 din CPP rămâne fără aplicabilitate practică, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor
CCR: Dispoziţiile procesual penale în vigoare din România nu mai fac referire la o lege specială privind reţinerea datelor
Curtea Constituţională a României a publicat astăzi motivarea deciziei din 18 mai 2022 care vizează ordonanţa şi Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice.
Noile prevederi care extindeau nejustificat interceptările în România au fost constestate la CCR de către USR şi Avocatul Poporului, iar pe 18 mai 2022 judecătorii CCR au decis că o serie de prevederi sunt neconstituţionale.
În motivarea 295/2022, dată publicităţii astăzi de CCR, Curtea subliniază încă o dată care sunt organele de urmărire penală stabilite prin CPP iar în ceea ce priveşte retenţia datelor, CCR are o explicaţie amplă prin care stabileşte definitiv şi obligatoriu că, având în vedere că România nu are o lege în domeniu, de la publicarea prezentei decizii, organele de urmărire penală, instanţele şi serviciile de informaţii nu mai pot primi datele stocate de furnizorii de comunicaţii electronice.
„Cu privire la prima etapă a mecanismului de reţinere şi prelucrare a datelor, respectiv etapa reţinerii şi stocării informaţiilor, care în mod firesc este prima operaţiune din punct de vedere cronologic şi fără de care etapa accesului şi folosirii informaţiilor nu este posibilă, Curtea observă că legiuitorul omite să o reglementeze, limitându-se doar la o menţiune vagă şi implicită în textul de lege criticat.
Astfel, folosind sintagma „informaţiile reţinute sau stocate” în cuprinsul dispoziţiilor art.102 alin.(1) lit.c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011, cu privire la care este reglementată obligaţia furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a le furniza organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, legiuitorul creează doar aparenţa unei reglementări a mecanismului de retenţie a informaţiilor electronice.
În fapt, analizând obligaţiile care cad în sarcina furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, potrivit art.102 alin.(1) din ordonanţa de urgenţă, Curtea constată că în enumerarea prevăzută de textul de lege nu se regăseşte obligaţia reţinerii şi a stocării informaţiilor şi, implicit, nu se regăsesc nici garanţiile aferente acestei obligaţii.
Luând act de faptul că Directiva 2006/24/CE a fost declarată nevalidă prin Hotărârea din 8 aprilie 2014 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi că, în urma controlului de constituţionalitate, Legea nr.82/2012 a fost declarată neconstituţională în integralitatea sa, prin Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, Curtea a constatat că activitatea de reţinere şi folosire a datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice accesibile publicului sau de reţelele de comunicaţii publice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât şi al celui naţional” (paragraful 78).
Prin aceeaşi decizie, cu privire la critica de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.152 din Codul de procedură penală, care prevedeau, la data efectuării controlului, posibilitatea organelor de urmărire penală, cu autorizarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, de a solicita unui furnizor de reţele publice de comunicaţii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului „transmiterea datelor reţinute, în baza legii speciale privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, altele decât conţinutul comunicaţiilor”, Curtea a reţinut că, „în condiţiile inexistenţei unei legi care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării datelor, art.152 din Codul de procedură penală rămâne fără aplicabilitate practică, dar această împrejurare nu se constituie într-un viciu de neconstituţionalitate, textul urmând a deveni incident imediat ce este adoptată o nouă lege referitoare la reţinerea datelor”.
În condiţiile în care nu a fost adoptată o altă lege privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, art.152 din Codul de procedură penală a fost modificat prin articolul unic pct.2 din Legea nr.75/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.334 din 29 aprilie 2016, astfel că dispoziţiile procesual penale în vigoare nu mai fac referire la o lege specială privind reţinerea datelor.
Curtea constată că, nici până în prezent, legiuitorul nu a reglementat o nouă lege referitoare la reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
„Concret, aceasta înseamnă că de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale a României, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului nu mai au nici obligaţia, dar nici posibilitatea legală de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor şi de a le pune la dispoziţia organelor judiciare şi a celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale” (Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, paragraful 78).
Cu titlu de excepţie, Curtea a statuat că „pot fi reţinute de către aceşti furnizori doar datele necesare pentru facturare sau plăţi pentru interconectare ori alte date prelucrate în scopuri de comercializare doar cu consimţământul prealabil al persoanei ale cărei date sunt prelucrate, aşa cum prevede Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice), în vigoare”.
Însă, cu privire la aceste date, având în vedere caracterul, natura şi scopul lor diferit, aşa cum este prevăzut de Directiva 2002/58/CE şi de Legea nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, Curtea a constatat că organele judiciare şi cele cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale nu au temei legal şi constituţional pentru accesarea şi utilizarea acestora „în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei” (Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, paragraful 79).
În acest context, Curtea reiterează faptul că, în cazul reţinerii şi stocării informaţiilor electronice, ingerinţa în drepturile fundamentale privind viaţa intimă, familială şi privată, secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare este de amploare şi trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă, iar împrejurarea că păstrarea datelor şi utilizarea lor ulterioară sunt efectuate fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat cu privire la aceasta este susceptibilă să imprime în conştiinţa persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată face obiectul unei supravegheri constante.
De asemenea, Curtea subliniază încă o dată că informaţiile care pot fi reţinute sau stocate de furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice, deşi au un caracter predominant tehnic, sunt susceptibile de a furniza informaţii relevante cu privire la persoana şi viaţa sa privată.
Acestea vizează identificarea abonaţilor sau clienţilor, respectiv a utilizatorului şi a destinatarului unei informaţii comunicate pe cale electronică, a sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări, a tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile, a modalităţilor de plată folosite de utilizatori, precum şi a istoricului accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare unei adrese IP, şi sunt de natură să afecteze manifestarea liberă a dreptului la corespondenţă sau la exprimare, precum şi la viaţă intimă, familială şi privată a persoanei.
„În concret, datele avute în vedere conduc la concluzii foarte precise privind viaţa privată a persoanelor ale căror date au fost păstrate, concluzii ce pot viza obiceiurile din viaţa cotidiană, locurile de şedere permanentă sau temporară, deplasările zilnice sau alte deplasări, activităţile desfăşurate, interesele personale, relaţiile sociale ale acestor persoane şi mediile sociale frecventate de ele” (Decizia nr.440 din 8 iulie 2014, paragraful 56).
Deşi, în jurisprudenţa sa, Curtea nu a negat scopul în sine avut în vedere de legiuitor, în sensul că este absolut necesară asigurarea unor mijloace legale adecvate şi eficiente, compatibile cu procesul continuu de modernizare şi tehnologizare a mijloacelor de comunicare, astfel încât fenomenul infracţional să poată fi controlat şi contracarat, stabilind că tocmai de aceea drepturile individuale nu pot fi exercitate in absurdum, ci pot constitui obiectul unor restrângeri care sunt justificate în funcţie de scopul urmărit, tot Curtea a statuat că limitarea exerciţiului unor drepturi personale, în considerarea unor drepturi colective şi interese publice, ce vizează siguranţa naţională, ordinea publică sau prevenţia penală, trebuie să constituie în permanenţă „o operaţiune sensibilă sub aspectul reglementării, fiind necesară menţinerea unui just echilibru între interesele şi drepturile individuale, pe de o parte, şi cele ale societăţii, pe de altă parte” (Decizia nr.1.258 din 8 octombrie 2009, precitată).
Curtea a mai reţinut că în materia drepturilor personale, precum şi a prelucrării datelor cu caracter personal, „regula unanim recunoscută este aceea a garantării şi respectării acestor drepturi, respectiv a confidenţialităţii lor, statul având în acest sens obligaţii majoritar negative, de abţinere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerinţa sa în exerciţiul dreptului sau al libertăţii”, excepţiile fiind permise limitativ, în condiţiile expres prevăzute de Constituţie.
Or, lipsa unei reglementări legale care să stabilească obligaţia reţinerii şi a stocării informaţiilor de către furnizorii de reţele sau servicii de comunicaţii electronice şi, implicit, lipsa garanţiilor aferente acestei obligaţii deschid posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere şi stocare a datelor, cu riscul afectării dreptului la viaţă intimă, familială şi privată al persoanei, la secretul corespondenţei şi la libertatea de exprimare.
Curtea reţine că obligaţia instituită prin legea criticată în sarcina furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice de a furniza „informaţiile reţinute sau stocate” organelor de urmărire penală sau organelor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu are caracter previzibil, iar proporţionalitatea măsurii nu este asigurată prin reglementarea unor garanţii corespunzătoare, cu respectarea prevederilor art.1 alin.(5) din Constituţie, astfel că ingerinţa statului în exercitarea drepturilor constituţionale menţionate nu este formulată într-o manieră susceptibilă să ofere încredere cetăţenilor în caracterul său strict necesar într-o societate democratică.
În concluzie, Curtea reţine că, în condiţiile în care legiuitorul nu a adoptat un act normativ prin care să reglementeze procedura reţinerii şi stocării informaţiilor referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente, corespunzătoare unei adrese IP, de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, dispoziţiile art.102 alin.(1) lit.c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 sunt lipsite de efecte juridice, reglementând o obligaţie ulterioară, dar aflată într-un raport de necesitate sine qua non cu o obligaţie anterioară, aceea a reţinerii şi stocării informaţiilor, pe care legiuitorul omite să o reglementeze.
Chiar dacă norma prevede garanţiile necesare accesului şi folosirii informaţiilor reţinute sau stocate (a doua etapă a mecanismului retenţiei datelor), prin modul defectuos/ambiguu de redactare, lipsit de precizie şi predictibilitate, Curtea constată că aceleaşi dispoziţii sunt susceptibile de a crea aparenţa de legalitate cu privire la activitatea de reţinere şi stocare a informaţiilor electronice (prima etapă a mecanismului retenţiei datelor), lăsând posibilitatea interpretării acestora în sensul că obligaţia reţinerii şi stocării informaţiilor electronice poate fi reglementată prin acte normative infralegale, adoptate de autorităţi publice administrative cu competenţe în materia comunicaţiilor electronice.
Or, o atare concluzie este incompatibilă cu drepturile fundamentale a căror protecţie este consacrată constituţional, astfel că dispoziţiile art.2 pct.27 din Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice prin care se introduce art.102 alin.(1) lit.c) în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 urmează a fi declarate neconstituţionale prin raportare la art.1 alin.(5), art.26, 28 şi 30 din Constituţie”, se arată în motivarea CCR. Raportorul deciziei este fostul şef al DNA, Daniel Morar, iar hotărârea votată în unanimitate de judecătorii CCR este definitivă şi general obligatorie pentru toate instituţiile şi autorităţile statului român.
#ccr #sri
https://www.stiripesurse.ro/mo....tivare-ccr-organele-
Like
Comment
Share
Alina Mungiu-Pippidi: Am avut dreptate cu statul paralel. Şi acum ce facem?
În timp ce mai ia un premiu obscur în Germania (mulţumim presei oficiale române, că altfel nu ştia nimeni, presa germană a ratat subiectul) Klaus Iohannis se pregăteşte să patroneze îngroparea finală a democraţiei româneşti.
Cu alte cuvinte, ceea ce s-a petrecut sub ochii noştri în ianuarie 2015, adică un preşedinte ales de popor pur şi simplu pentru că avea un profil agreat de opinia publică (şi atacat de sistem, sau de o bună parte din el la început) devine după aceea preşedintele sistemului. Pe care îl patrimonializează, punînd pe şeful lui de campanie şeful SRI, înlăturîndu-l pe Coldea şi pe cei apropiaţi lui Victor Ponta şi creînd condiţiile pentru un amestec fără precedent al serviciilor secrete în politică sub pretextul luptei cu corupţia, pentru care nici el, nici aliaţii de la Ordonanţa 13 nu făcuseră anterior nimic. Cu fonduri enorme pentru presă, platformele de socializare, creînd pseudo societate civilă şi pseudo opinie publică cu un succes pentru care Putin ar putea fi invidios.
Sunt deja cîţiva ani de cînd avertizez că pericolul politic major pentru România este incapacitatea dreptei de a cîştiga alegerile fără a folosi serviciile secrete (şi nu Dragnea sau alt baron local) şi lipsa neobişnuită de scrupule în a folosi mijloace neconstituţionale pentru a-şi promova interesul propriu, prezentat ca fiind singurul pro-Europa, pro-Occident, pro-bună guvernare, etc. Din păcate, am avut dreptate, şi la această oră preşedintele şi partidele mari sunt încolonate şi gata să legalizeze, printr-o reformă fără ruşine a legilor siguranţei naţionale, sistemul actual, în care serviciile deturnează sensul alegerilor şi controlează preşedintele (eventual folosind DNA, al cărui control a fost mereu miza lor, de cînd Băsescu, luîndu-se după americani şi uitînd unde se află, a făcut corupţia ameninţare de securitate), care va deveni singurul de care depind, eliminînd orice alte controale democratice? Alegerile directe pentru preşedinte au fost totdeauna o problemă pentru ei, fiind calea cea mai clară prin care imprevizibilul (adică votanţii) ar putea schimba ceva, dar captura post-alegeri din cazul Iohannis ne arată că fie la selecţie, fie la campanie, fie la rezultat statul paralel are mijloace de a fi mai tare ca electoratul.
O mînă de ziarişti, de fapt mai puţini ca degetele unei mîini, protestează contra acestei stări de fapt şi pe unii a trebuit să îi arăt cu degetul ca să se trezească. Azi, cînd bătălia e aproape pierdută ne întrebăm de ce lumea nu se mobilizează să apere democraţia românească, sau în sondaje avem singura majoritate din Est dezamăgită de sistem şi gata să se întoarcă la liderul providenţial. Pentru că atunci cînd mai era încă vreme aţi făcut front că statul paralel e o ficţiune a lui Dragnea (deşi ştiaţi bine că eu, şi nu Dragnea, lansasem primul avertisment) şi evident că nu vă crede nimeni azi, cînd aţi întors-o la 180 de grade. Dar, în sfîrşit, bine că v-aţi trezit, o mînă de ONG şi de ziarişti.
Cine tace zgomotos merită evidenţiat, nu cine se trezeşte, fie şi tîrziu. Întind mîna oricui se mobilizează, fie şi tîrziu. Cum stăm:
Intelectualii.
Revistele 22 şi Dilema, tăcere totală. Nu o fi chiar o întîmplare, de altfel, că au ajuns amîndouă să aibă acelaşi editorialist, pe Andrei Cornea, care apără toate poziţiile sistemului, pînă la nuanţe, de orice deviaţionism (exact pe dos faţă de ce trebuie să facă intelectualul, care pune în discuţie, chestionează puterea, etc), şi pentru care Băsescu e Elisabeta a II-a şi nu Petrov. Numai că nu şi-au trecut pe generic iubirea pentru SPP, SRI şi SIE, asta după ce finanţatorii mai vechi au fost de genul Udrea, Plăcintă, baroni locali susţinători Roşia Montană, etc. Aşteptaţi să vedeţi cum e apărată democraţia de securitate de alde Baconschi sau Cristi Preda. De zece ani văd în jurul meu numai o mînă de disidenţi, aceiaşi de dinainte de 1989, pe care îi publicăm pe România curată, Antonesei, Tudoran, etc.
Oligarhii.
Securişti de rit vechi sau nou, oligarhii din media sunt complet subjugaţi de anticorupţie, cu Băsescu se mai luptau, dar cu un sistem care are fiscul, DNA şi tot ce mişcă e mai greu. Preferă să ia bani direct de la guvern şi să lupte cu Putin, umplînd cu generali plagiatori toată komentatura. Voiculescu, care a supravieţuit şi închisorii şi atacurilor fiscului e mai prudent decît era, că i-au arestat şi şeful de trust, pus în discuţie copiii, etc. Alţi oligarhi sunt direct ai lor, dezvoltaţi prin monopoluri date de sistem. CNA stă să în sfîrşit să lichideze încălcarea flagrantă a legilor anti-concurenţiale de către DIGI, dar hai să vedem dacă sunt în stare. Curaj !!!
Societatea civilă.
Unde sunt Iniţiativa România, Rezist Toată Ţara, Corupţia Ucide şi toţi cei care au ajutat la greu statul paralel în 2017-2020, toată pseudosocietatea civilă creată de Mihai Poliţeanu doar ca să anuleze coaliţiile reale care existau? Nicăieri. Ghinea i-a dat lui Poliţeanu un loc de deputat în USR pentru misiunea îndeplinită şi ceilalţi s-au băgat la loc în găurile din care ieşiseră. Amîndoi luptă pentru controlul USR pe toate părţile, că aşa e la ăştia. Sau poate aşteptaţi de la societatea civilă creată de postul dintotdeauna sub control Pro-TV, şi condusă de vedetele lui, să ia vreo atitudine? Alde Mîndruţă, Moisescu, etc? Aşteptaţi.
Publicul.
Greu să mai aştepţi ceva de la unii care s-au lăsat pradă unor manipulări atît de ieftine şi s-au ascuns în bule astupîndu-şi urechile cu ambele mîini ca să nu fie forţaţi să găndească. Preţul expunerii selective la media face ca publicul cîndva evoluat să fi coborît la nivelul publicului Antenei 3, pe care l-a demascat tot timpul. Dacă îţi iei lumina de la influencerii de la servicii nu ai reflexe democratice mai bune decît fanii lui Gădea et comp. Aceia măcar sunt săraci, bătrîni şi nu au de ales. Dar, în sfîrşit, cine nu e acoperit să se mişte, măcar acum, dacă reuşeşte să treacă peste orgoliul de a fi fost paralel cu ce s-a întîmplat în România ani de zile şi dă o mînă de ajutor măcar acuma.
Partidele.
Ca şi în Brazilia (şi ea condusă de un general după o are campanie anticorupţie) anticorupţia a distrus partidele, pentru că erau corupte, sistemul a pus mîna pe nişte cioturi ca USR sau AUR ca să facă alternativă la el însuşi şi a colonizat partidele principale la greu. Deci cine să facă ce? Poate oamenii de afaceri, ca în Bulgaria, dar cîţi sunt autonomi faţă de sistem şi capabili să finanţeze un partid nou? Reamintesc că Cioloş nici nu s-a putut înscrie de cîte bariere i s-au pus pînă nu l-au luat nişte securişti în primire, taxa de intrare e să îi iei şi pe ei. Dar oamenii de afaceri să priceapă că nu poţi avea statul paralel la guvernare, pentru că tendinţa lui e să sufoce piaţa cu monopolurile lui, ca la Hexi Pharma. Suntem ca în Ruanda, unde firmele asociate cu şeful statului se prezintă singure la licitaţii, cp nu are nimeni curajul să vină contra lor. Suntem pe frontul domestic cam ca la războiul din Ucraina: nu am fost severi cu Putin cînd nu era înarmat şi nu îi facem concesii acuma cînd poate distruge toată Ucraina. Dar, asta e! Tîrziu cum e, dacă societatea românească nu se mişcă acum, degeaba am intrat UE şi NATO, sau doar ca să facem figuraţie.
https://adevarul.ro/news/polit....ica/alina-mungiu-pip
Like
Comment
Share
Apple a prezentat două MacBook-uri cu noul cip M2 care spulbera orice concurenta!
O nouă generaţie a chipset-ului dezvoltat intern, care aduce sporuri notabile de performanţă, este folosită de Apple pe două noi laptopuri MacBook. La WWDC 2022, Apple a prezentat un nou MacBook Air şi un nou MacBook Pro, ambele dotate cu M2, a doua generaţie a chipset-ului dezvoltat intern după renunţarea la soluţiile Intel.
Construit pe un proces de 5nm cu 20 de milioane de tranzistori, M2 are un procesor mai performant cu 18% şi o placă video mai rapidă cu 35% decât în cazul lui M1. Pentru a susţine acest spor de performanţă, Apple foloseşte până la 24GB de memorie unificată, cu o lăţime maximă de bandă de 100Gbps. Compania americană spune că noul M2 este de 1,9 ori mai rapid decât cele mai noi procesoare cu 10 nuclee pentru PC.
Noul cip M2 va fi folosit pe o nouă versiune de MacBook Air, care vine cu un nou design, insirat de MacBook Pro. Varianta de bază are 8GB RAM, 256GB stocare şi va costa 1.200 de dolari. Ecranul are 13,6 inch cu 2560x1664 pixeli rezoluţie şi o luminozitate maximă de 500 niţi. Apple spune că noul MacBook Air va fi cu 40% mai performant decât vechiul model. Separat, se vinde un încărcător de 67W, care costă 59 de dolari şi care promite încărcarea de la 0% la 80% în doar 20 de minute pentru o baterie care oricum ţine până la 18 ore.
În fine, Apple a prezentat şi un nou MacBook Pro, dotat cu acelaşi cip M2, dar care duce autonomia la 20 de ore. Preţurile acestuia vor începe de la 1.300 de dolari, iar dotările maxime vor ajunge la 24GB RAM, 2TB SSD stocare, 8 nuclee pentru procesor şi 10 nuclee pentru soluţia grafică. Cele două laptopuri Apple vor fi disponibile din luna iulie.
#apple #macbook
https://www.ziuanews.ro/stiri/....apple-a-prezentat-do
Like
Comment
Share
Bombă la Vatican: Demisionează Papa Francisc?
Papa Francisc ar putea să demisioneze, scrie Associated Press, o agenție de știri care face rareori speculații nefondate.
De curând, Papa a fost văzut călătorind într-un scaun cu rotile. El și-a exprimat dorința de a vizita orașul italian L’Aquila, în luna august, cu ocazia unei serbări dedicate lui Celestin V, ultimul suveran pontif care a demisionat înaintea lui Benedict XVI.
Francisc va sluji liturghia la L’Aquila pe 28 august și va deschide „Poarta Sfântă” a basilicii unde odihnește Celestin.
Cu o zi înainte, pe 27 august, este programat un consistoriu, ocazie cu care va numi foarte mulți cardinali noi, dintre care 16 au vârsta necesară (80 de ani) pentru a vota în cazul alegerii unui nou papă.
Data la care este programat consistoriul este și ea ciudată, scrie AP:
„Vaticanul și restul Italiei se află de obicei în vacanță în august până la jumătatea lui septembrie, cu toate întreprinderile, mai puțin cele esențiale, închise.”
Și mai departe agenția adaugă:
„Convocânt un consistoriu important la sfârșitul lui august pentru a face noi cardinali, adunând oamenii bisericii pentru două zile de discuții despre aplicarea reformei și o vizită pastorală cu mare simbolistică, toate sugerează că Francisc ar putea avea în vedere chestiuni neobișnuite.”
Basilica din L’Aquila adăpostește mormântul lui Celestin V, un papă sihastru care a demisionat după numai cinci luni de pontificat, în 1294.
Benedict a vizitat L’Aquila în 2009, după un cutremur devastator, s-a rugat la mormântul lui Celestin și și-a a lăsat pe mormând stola (patrafirul).
AP scrie:
„Nimeni la acea vreme nu a înțeles simbolistica acelui gest. Dar patru ani mai târziu, Benedict XVI, în vârstă de 85 de ani, va merge pe urmele lui Celestin și demisiona, afirmând că nu mai are puterea trupului și minții necesară pentru a-și îndeplini obligațiile de papă.”
În 2015, la a doua aniversare de la urcarea sa pe tronul Sfântului Petru, Francisc a declarat canalului mexican Televisa despre demisia predecesorului său:
„Împărtășesc ideea a ceea ce a făcut Benedict. În general, cred că ceea ce a făcut Benedict în mod atât de curajos a fost să deschidă ușa pentru papii emeritus. Benedict nu ar trebui să fie considerat o excepție, ci o instituție.”
Instituția demisiei...
#papa
https://www.activenews.ro/exte....rne/Bomba-la-Vatican
Like
Comment
Share
Udaipur Escort Services and Call Girls in Udaipur | #udaipur escort
Like
Comment
Share
Several compelling arguments should be presented to demonstrate why tile ornamentation on buildings | #ceramic tile wholesale
Like
Comment
Share
Fauci a scăpat porumbelul: Masca NU are rol de Protecție ci de Exercitare a Autorității.
Dr. Anthony Fauci a recunoscut că intenția administrației Biden de a reinstitui obligativitatea măștii în avioane și trenuri are drept scop menținerea „autorității” în domeniul sănătății publice, nu protejarea purtătorului.
La începutul săptămânii, Departamentul american de Justiție a făcut apel față de o decizie a unui judecător federal, care declarase ilegală obligativitatea purtării măștii.
În aprilie, administrația Biden a extins obligativitatea măștii în transportul public în același timp cu ridicarea tuturor restricțiilor COVID pentru migranții care pătrund ilegal în Statele Unite.
Miercurea aceasta, însă, într-o intervenție la Fox News, că rolul măștilor este doar de a semnala supunerea față de autoritățile publice.
Discutând cu realizatorul Neil Cavuto, Fauci a spus:
„Una dintre probleme, Neil, pe care am expus-o în trecut și o voi exprima și în viitor, este mai puțin despre obligativitatea (măștii) în avioane, cât despre cine are dreptul, autoritatea și capacitatea de a lua decizii în domeniul sănătății publice.”
Și eminența cenușie a COVID a continuat:
„Cred că Departamentul de Justiție funcționează pe principiul că deciziile care sunt de sănătate publică aparțin agenției de sănătate publică, adică CDC.”
Și Fauci a conchis:
„Este deci o chestiune de a ști unde se află autoritatea mai mult decât de a ști dacă va exista sau nu o obligativitate în avion.”
Așadar, omul de rând și libertatea lui sunt ultimele lucruri care contează în tot acest joc de interese murdare.
Iată mai jos intervenția televizată a lui Fauci.
https://soucialtube.com/watch/....fauci-admits-fight-o
#covid19 #vaccin #plandemie
https://www.activenews.ro/exte....rne/Fauci-a-scapat-p
Like
Comment
Share
NE-AM TREZIT? 10 țări europene, între care și România, cer Comisiei Europene renegocierea Afacerii Vaccinurilor. Inițiativa a fost lansată de Polonia care a anunțat deja că refuză noi livrări.
Un grup de zece țări est-europene între care și România a adresat o petiție Comisiei Europene în care se cere renegocierea contractelor de vaccin împotriva coronavirusului, conform unei scrisoari citate de POLITICO, în care se invocă o ofertă excesivă de doze și necesitatea de a proteja finanțele statului, informează și TVR.
Contractele ar trebui să poată fi reziliate „dacă nu mai sunt necesare din punct de vedere sanitar și epidemiologic”, spun guvernele mai multor țări din Europa de Est care au urmat inițiativa puternică a Poloniei, despre care a scris și ActiveNews.
Polonia nu va lua și nici nu va plăti mai multe doze de „vaccin” Covid în cadrul contractului de furnizare al Uniunii Europene, a declarat în luna aprilie ministrul Sănătății de la Varșovia, Adam Niedzielski, pregătind terenul pentru o bătălie juridică cu firmele producătoare de vaccinuri, informa agenția Reuters.
Scrisoarea a fost trimisă vineri seara și este adresată comisarului UE pentru sănătate, Stella Kyriakides. Polonia a avut inițiativa, iar scrisoarea a fost semnată și de Bulgaria, Croația, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia.
Comisia, printr-un contract secrete și controversat cu Pfizer, a cumpărat pe banii cetățenilor europeni până la 4,2 miliarde de doze de vaccinuri împotriva coronavirusului, de aproape zece ori mai mare decât populația UE. În februarie, au fost livrate 1,3 miliarde.
„În ciuda semnelor că pandemia se diminuează și că au fost atinse niveluri satisfăcătoare de vaccinare în întreaga UE, contractele cu producătorii de vaccinuri prevăd furnizarea de cantități de vaccinuri care depășesc semnificativ nevoile statelor membre și capacitatea de a le absorbi”, se arată în scrisoare.
Țările care au semnat scrisoarea susțin că vaccinurile riscă să expire neutilizate, având în vedere problemele pe care le-au întâmpinat donațiile de vaccinuri, ceea ce reprezintă „o risipă de resurse publice care nu poate fi explicată în mod rezonabil publicului”.
Țările scriu că părțile din contractele care reglementează achizițiile de vaccinuri trebuie modificate, mai menționează sursele citate.
La Davos, șefii Pfizer și Moderna au recunoscut că au milioane și miliarde de doze de vaccinuri pe care nimeni nu le mai vrea „din lipsă de educație”.
În România, ex-premierul PNL și actualul președinte pigmeu al Senatului Florin Cîțu, care stă în Casa Poporului pe scaunul și în biroul lui Nicolae Ceaușescu, a semnat din „gâtul mâinii” un contract de achiziționare de vaccinuri experimentale „gratuite” de peste 1 miliard de euro, ceea ce ar fi trebui să însemne înțeparea întregii populații a României de circa 15 ori.
În aceeași țară, o bătrână din Focșani a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare, pentru că ar fi dat mită o găină și suma de 1.000 de lei unei persoane pentru a-i angaja o rudă în spital.
#covid19 #vaccin #plandemie
https://www.activenews.ro/stir....i/NE-AM-TREZIT-10-ta
Like
Comment
Share
Showing 3965 out of 4129