👉🏻 CONŞTIENTIZAȚI CARE ESTE REALITATEA DIN ROMÂNIA ŞI NU MAI TRĂIȚI CU ILUZII❗
👉🏻 Până vom scăpa de nemernicii ăştia trădători, care au pus stăpânire pe România şi pe banii românilor ca şi cum ar fi moştenire de la rudele lor, FIECARE ROMÂN TREBUIE SĂ SE IMPLICE ÎMPOTRIVA ILEGALITĂȚILOR ŞI ABUZURILOR, conform propriilor posibilității❗
👉🏻 NU mai aşteptați să vă apere ALȚII, ci încercați să înțelegeți ceea ce se întâmplă în România, mobilizați-vă împreună cu cei care gândesc la fel ca voi şi învățați să acționați❗
👉🏻 NU vă mai bazați pe cei care sunt plătiți din bani publici, fiindcă v-am tot explicat că ei îşi primesc veniturile lunare, şi dacă nu fac nimic sau numai dacă se apără între ei şi chiar dacă execută ordine nelegale❗
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

V-am tot explicat că orice ÎNSCRIS, în care vă exprimați UN REFUZ, poate fi FOLOSIT ÎMPOTRIVA VOASTRĂ.
NU vă lăsați manipulați❗ Invocați DREPTUL LA TĂCERE❗

#MonaPetruț

➡ Dacă vă exprimați REFUZUL într-un ÎNSCRIS sau FAȚĂ DE MARTORI, înseamnă că vor exista probe pentru dovedirea refuzului.
️ În urmă cu 6 ani, am publicat o sentință definitivă în care judecătoarea a explicat că REFUZUL TREBUIE DOVEDIT CU PROBE PERTINENTE, nefiind suficient că polițistul a consemnat în procesul-verbal că ar fi existat un refuz, adică, cel care pretinde că a fost refuzat, trebuie să aibă DOVEZI concrete şi pertinente cu privire la EXPRIMAREA REFUZULUI: https://facebook.com/MonaPetru....t/posts/777285102405
《Referitor la contravenţia constând în REFUZUL PETENTEI DE A PREZENTA DOCUMENTELE, martorul O.C., a cărui declaraţie instanţa o consideră mai obiectivă decât cea a martorului G.V., întrucât nu a fost implicat direct în incident, spre deosebire de cel de al doilea martor, a precizat şi faptul că nu a observat ca agentul constatator să fi cerut petentei să prezinte actele, astfel încât SE CONCLUZIONEAZĂ CĂ PETENTA NU A FOST PUSĂ ÎN SITUAŢIA DE A REFUZA PREZENTAREA ACESTORA.
Prin urmare, ŞI ÎN PRIVINŢA ACESTEI CONTRAVENŢII SE CREEAZĂ DUBIU, CE PROFITĂ PETENTEI, PROCESUL VERBAL NEFIIND TEMENIC şi sub aspectul contravenţiei prevăzute de art.35 alin.2 din OUG 195/2002.
Raportat la cele arătate în precedent şi AVÂND ÎN VEDERE PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE DE CARE SE BUCURĂ PETENTA potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, PREZUMŢIE CARE POATE FI RĂSURNATĂ DOAR PRIN PROBE PERTINENTE, INSTANŢA REŢINE CĂ PETENTA NU SE FACE VINOVATĂ DE SĂVÂRŞIREA CONTRAVENŢIILOR REŢINUTE ÎN SARCINA SA ŞI, prin urmare PROCESUL VERBAL seria PCA nr.3482948 din 13.01.2008 NU ESTE TEMEINIC.
Din toate aceste considerente INSTANŢA VA ADMITE PLÂNGEREA formulată de către petenta P.N.M., în contradictoriu cu IPJ Hunedoara şi VA ANULA PROCESUL VERBAL seria PCA nr.3482948 din data de 13.01.2008, CU CONSECINŢA EXONERĂRII PETENTEI DE LA PLATA AMENZII de 500 lei ŞI A ÎNLĂTURĂRII SANCŢIUNII COMPLEMENTARE a celor 7 puncte de penalizare. 》
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~

‼️📢️‼️ B0IC0TAȚI RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, reglementat prin OUG 19/2020 NECONSTITUȚIONALĂ: https://facebook.com/story.php....?story_fbid=25160790
‼️📢️‼️ SEMNAȚI PETIȚIA ONLINE şi DISTRIBUIȚI INFORMAȚIILE DESPRE PETIȚIE, ca să îi demonstrăm Avocatului Poporului că SUNTEM MULȚI ŞI VOM BLOCA INSTANȚELE JUDECĂTOREŞTI CU PLÂNGERI CONTRAVENȚUONALE, CA SĂ SESIZĂM NOI CCR, DACĂ AVP NU SESIZEAZĂ CCR CU PRIVIRE LA OUG 19/2020!
➡️ Avizul NEGATIV al Consiliului Legislativ, solicitat in 05.02.2020 (!!!) pentru OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR: http://www.cdep.ro/proiecte/20....20/100/10/0/cl151.pd
➡️ OUG 19/2020, PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, A FOST ADOPTATĂ IN 04.02.2020 (😡😡😡): https://legislatie.just.ro/Pub....lic/DetaliiDocument/
✅ Decizia CCR 50/2022: https://www.ccr.ro/.../uploads..../2022/03/Decizie_50_
《49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la DATA înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. NU este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ ÎNAINTE de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost DEJA ADOPTAT.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc ÎNAINTE de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.》
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

CONTESTAȚI, la instanțele judecătoreşti, FACTURILE de energie electrică şi de gaze naturale, fiindcă sunt NEconstituționale ORDONANȚELE DE URGENȚĂ în baza cărora sunt stabilite şi calculate tarifele❗ Cereți sesizarea CCR❗

👇 1️⃣ 👇
● Prin OUG 1/2020, Guvernul, pe care il conducea Şică Orban, A ABROGAT prevederi din OUG 114/2018.
● OUG 1/2020 a fost adoptată in 06.01.2020 (https://legislatie.just.ro/Pub....lic/DetaliiDocument/ iar AVIZUL Consiliului Legislativ a fost solicitat abia in ziua următoare, la data de 07.01.2020 (http://www.cdep.ro/proiecte/20....20/000/10/4/cl25.pdf
● Fişa pentru OUG 1/2020 la Camera Deoutatilor:
PL-x nr. 14/2020
http://www.cdep.ro/pls/proiect....e/upl_pck2015.proiec
● Decizia CCR 50/2022: https://www.ccr.ro/.../uploads..../2022/03/Decizie_50_
《49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la DATA înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. NU este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ ÎNAINTE de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost DEJA ADOPTAT.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc ÎNAINTE de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.》
👇 2️⃣ 👇
● Detalii despre OUG 84/2021 am scris in 31.08.2021, la acest link: https://m.facebook.com/.../a.1....072728.../2348385331
● OUG 84/2021 a fost adoptată in 06.08.2021: si fişs pe site-ul Camerei Deputatilor este PL-x nr. 392/2021: http://www.cdep.ro/pls/proiect....e/upl_pck2015.proiec
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

#monapetrut

DE CE ARAFAT E ILEGAL ȘEFUL DSU. Curtea de Apel Alba Iulia a venit cu clarificări după bomba de azi prin care se constată că COMANDANTUL VACCINIST a semnat în fals toate deciziile PANDEMIEI. Posibile Capete de Acuzare, conform cititorilor ActiveNews.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că, din documentele depuse până în prezent într-un dosar aflat pe rolul instanței, nu rezultă că secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, are calitatea de reprezentant al Departamentului pentru Situații de Urgență, admițând excepția lipsei calității de reprezentant pentru DSU a acestuia invocată de reclamanta Mona Petruț.

„Admite excepția lipsei calității de reprezentant pentru DSU a domnului doctor Raed Arafat, cu consecința anulării actului de procedură întocmit, respectiv a întâmpinării și notelor depuse, urmând ca DSU să fie citat pentru următorul termen de judecată. (...) Admite în principiu cererea de intervenție accesorie formulată de MAI, urmând ca din acest moment acesta să dobândească calitatea de intervenient în interesul pârâtului Guvernul României. Cu drept de recurs odată cu fondul. Prorogă pentru termenul viitor de judecată discutarea excepțiilor și a cererii de denunțare ca fals a înscrisurilor semnate de domnul dr. Raed Arafat”, se arată în soluția pe scurt postată pe portalul CA Alba Iulia, potrivit Știri pe Surse.

Dosarul are ca obiect judecarea solicitării depuse de către reclamanta Nicoleta Monica Petruț de anulare a mai multor hotărâri de guvern date în contextul pandemiei, și anume 394/2020, 476/2020, 553/2020 și 932/2021.

„Referitor la dosarul 5.995/2/2021 aflat pe fond pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, la termenul de judecată din 28.03.2022 instanța a admis excepția lipsei calității de reprezentant pentru DSU a domnului doctor Raed Arafat invocată de reclamantă în dosar, cu consecința anulării actelor de procedură depuse pentru DSU la dosar: întâmpinarea și notele de ședință.

Altfel spus, instanța a constatat în urma verificării excepției invocate că din documentele depuse la dosarul instanței până la termenul de judecată nu rezultă că domnul doctor Raed Arafat are calitatea de reprezentant al DSU”, se menționează într-un comunicat transmis, marți, AGERPRES, de către Biroul de Relații Publice al CA Alba Iulia.

Potrivit sursei citate, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității de reprezentant pentru DSU a lui Raed Arafat, documentele depuse în această calitate la dosar - întâmpinarea și notele scrise - nu vor fi luate în considerare de către instanță.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba Iulia în ianuarie, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Următorul termen de judecată a fost stabilit pentru data de 9 mai.

„Detalii despre solicitările mele referitoare la lipsa calității lui Raed Arafat de reprezentant al DSU în proces, din cauză că NU ESTE ȘEFUL DEPARTAMENTULUI SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ (DSU), am scris în petiția intitulată De ce dr. Raed ARAFAT NU A FOST NUMIT LEGAL ca sef al DSU? De ce ORDINELE sefului DSU NU SUNT PUBLICATE LEGAL?,” a scris câștigătoarea deciziei epocale, Mona Petruț.

ACTUALIZARE:

Cititoarea ActiveNews Enya a postat o listă cu posibile Capete de Acuzare la adresa lui Arafat într-un comentariu lala articolul de azi Av. Gheorghe Piperea dă bomba: RAED ARAFAT NU ESTE ȘEFUL DSU. Toate actele semnate de el prin uzurpare de calități oficiale SUNT FALSE. Decizie a Curții de apel Alba Iulia într-un proces declanșat de MONICA PETRUȚ. INCREDIBIL DAR ADEVĂRAT.

Redăm mai jos acest comentariu:

„Capete de acuzare impotriva lui arafat in Rechizitoriul NURNBERG 2.0

1. Protocolul mortii din spitale (planul A de ucidere a pacientilor) care a declansat GENOCIDUL.

2. Intubarea fortata de la ATI si hiperoxigenarea (planul B, de exterminare a restului de pacienti care scapau cu viata in urma protocolului).

3. Decesele bolnavilor de cancer care nu au mai avut voie sa se opereze pentru ca asa a hotarat un neom. (care a distrus o Romanie intreaga!)

4. Decesele romanilor care nu au mai avut voie sa se trateze in spitalele inchise pe motiv de covid inexistent.

5. Sinuciderile romanilor din cauza pandemiei inexistente, a amenzilor ilegale, a experientelor cu izoletele care le-au agravat bolile psihice, a arestarii la domiciliu, a carantinarilor fortate si anticonstitutionale, a interdictiilor de a calatori, interdictiilor de a putea cumpara alimente daca nu erau vaccinati sau nu purtau botnita etc.

6. Bolile cauzate de purtarea botnitelor 2 ani de zile sau agravarea unora deja existente.

7. Starile de urgenta anticonstitutionale prelungite de la o luna la alta care au creat victime prin: vaccinare sub presiune (echivalenta cu una obligatorie), vaccinare din cauza certificatului "verde” nazist, purtarea botnitelor generatoare de boli etc.

8. DECESELE IN URMA VACCINARILOR. GENOCID prin vaccinare.

9. Decesele si cancerele care vor aparea in urmatorii ani in urma vaccinarii.

10. Falimentarea si saracirea populatiei in urma masurilor dictatoriale luate in pandemia inexistenta.

11. Indatorarea Romaniei cu zeci de miliarde in numele unei pandemii inexistente.”

#covid19 #vaccin #plandemie #arafat #dsu

https://www.activenews.ro/stir....i/DE-CE-ARAFAT-E-ILE

‼️⚠️‼️ ATENȚIE: atât pentru OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, cât şi pentru OUG 192/2020 PRIVIND PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE, GUVERNUL, pe care l-a condus fostul PREMIER LUDOVIC ORBAN, A CERUT AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV LA O ZI DUPĂ ADOPTAREA ACESTOR ORDONANȚE DE URGENȚĂ.

‼️⚠️‼️ Tocmai descoperii că ieri, 23.03.2022, A APĂRUT DECIZIA CCR 50/15.02.2022, prin care A FOST DECLARATĂ NECONSTITUȚIONALĂ OUG 192/2020 referitoare la PURTAREA MĂŞTII DE PROTECȚIE ÎN TOATE SPAȚIILE PUBLICE.
⚠ Decizia CCR 50/2022 NU A FOST PUBLICATĂ IN MONITORUL OFICIAL, ÎNCĂ, dar apare pe site-ul Curții Constituționale, la acest link: https://www.ccr.ro/wp-cont…/up....loads/…/03/Decizie_5

⚠️ În Avizul NEGATIV pe care Consiliul Legislativ l-a emis cu privire la OUG 19/2020, ce reglementează RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, scrie că SOLICITAREA GUVERNULUI A FOST INREGISTRATĂ IN DATA DE 05.02 2020 (găsiți Avizul C.L. in format pdf la acest link http://www.cdep.ro/proiecte/20....20/100/10/0/cl151.pd iar în Monitorul Oficial din 12.02.2020 scrie că OUG 19/2020 A FOST ADOPTATĂ IN 04.02.2020 (OUG o găsiți la acest link: https://legislatie.just.ro/Pub....lic/DetaliiDocument/

⚠️ Deci, OUG 192/2020 a fost declarată neconstituțională din cauză că CCR a constatat că Guvernul a cerut Avizul Consiliului Legislativ la o zi DUPĂ adoptarea OUG 192/2020, astfel: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 a fost adoptată pe data de 5 noiembrie, iar avizul Consiliului Legislativ a fost solicitat la data de 6 noiembrie."

‼️⚠️‼️ Prin urmare, cel puțin din acest motiv, CCR VA TREBUI SĂ CONSTATE CĂ ESTE NECONSTITUȚIONALĂ OUG 19/2020 PRIVIND RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚEI.

👉 Aşadar, prin DECIZIA 50 din 15 februarie 2022, CCR A CONSTATAT, ÎN UNANIMITATE, că OUG 192/2020 ERA NECONSTITUȚIONALĂ (aşa cum am scris despre comunicatul CCR din 15.02.2022, la acest link: https://www.facebook.com/38892....2984574813/posts/248

👉 FELICITĂRI ŞI MULȚUMIRI, autorului excepția de neconstituționalitate, Cristian-Adrian Secu❗

👉 În continuare, prezint SELECȚII DIN MOTIVAREA Deciziei CCR 50/15.02.2022, nepublicată, incepând cu parag.29, iar decizia cu textul integral o găsiți pe site-ul CCR, la acest link https://www.ccr.ro/wp-cont…/up....loads/…/03/Decizie_5

✅ 《29. Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.55/2020, Curtea constată că autorul acesteia formulează atât critici extrinseci, ce vizează actul normativ în ansamblul său, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art.5 alin.(2) lit.d) din aceastălege.
30. Analizând aspectele de neconstituționalitate extrinsecă a Legii nr.55/2020 invocate în
prezenta cauză, Curtea observă că acestea au mai fost supuse anterior controlului de
constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.719 din 22 iulie 2021, paragrafele 26–35, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate vizând încălcarea principiului bicameralismului, a reținut, în esență, că, „modificările operate de către Camera Deputaţilor faţă de forma legii adoptate de Senat, în sensul introducerii în cuprinsul Legii nr.55/2020 a dispoziţiilor art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7, nu sunt de natură a genera nici deosebiri majore de conţinut juridic faţă de forma legii adoptată de Senat şi nici o configuraţie deosebită, semnificativ diferită faţă de cea a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.” Astfel, Curtea a reținut că „dispoziţiile art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7, introduse de Camera Deputaţilor, sunt în acord cu conţinutul normativ al întregii legi, reglementând fie aspecte de principiu, fie aspecte privind procedura instituirii stării de alertă şi măsurile ce pot fi luate în timpul acesteia.” În același sens, Curtea a arătat că
introducerea de către Camera Deputaţilor, în cuprinsul Legii nr.55/2020, a prevederilor art.2, art.3, art.5, art.6 şi art.7 nu a determinat apariţia unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de
cele două Camere ale Parlamentului, dispoziţiile legale anterior menţionate nuanţând sau completând conţinutul normativ al acestei legi cu dispoziţii indispensabile aplicării ei, fără a modifica sensul juridic
al normelor din cuprinsul Legii nr.55/2020 în forma adoptată de Senat. Referitor la prevederile art.4 din Legea nr.55/2020, articol introdus de Camera Deputaţilor, care prevedea, la alin.(3) şi (4), controlul Parlamentului asupra hotărârilor Guvernului prin care este instituită starea de alertă, Curtea a reținut că dispoziţiile legale anterior menţionate au fost constatate neconstituţionale prin Decizia nr.457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.578 din 1 iulie 2020, motiv pentru care nu pot face obiectul analizei de constituționalitate.
31. Tot prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferită, Curtea a reținut că, în ceea ce priveşte structura Legii nr.55/2020, în forma sa adoptată de Senat şi în cea adoptată de Camera Deputaţilor, „introducerea, în această din urmă formă, a dispoziţiilor art.2 şi art.3 în cuprinsul capitolului I al legii supuse controlului de constituţionalitate şi a dispoziţiilor art.5, art.6 şi art.7 în cuprinsul capitolului II al aceleiaşi legi nu a determinat modificări majore ale structurii Legii nr.55/2020 faţă de forma acesteia care a fost adoptată de Senat.”
32. În concluzie, Curtea a reținut că „completările operate de Camera Deputaţilor asupra
formei adoptate de Senat a Legii nr.55/2020 întrunesc cele două condiţii ale respectării principiului bicameralismului, referitoare la lipsa unor deosebiri majore de conţinut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului şi, respectiv, la lipsa unei configuraţii deosebite, semnificativ diferită, între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, nefiind, prin urmare, contrare dispoziţiilor art.61 alin.(2) şi 75 din Constituţie.”
33. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate vizând încălcarea prevederilor art.141 din Constituție, referitor la rolul Consiliului Economic și Social de organ consultativ al Parlamentului, Curtea, prin Decizia nr.391 din 8 iunie 2021, antereferită, a apreciat, de asemenea, că este neîntemeiată. În acest sens, a arătat că în expunerea de motive a Legii nr.55/2020, la secţiunea a 3-a, intitulată „Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ”, la toate punctele acestei secţiuni, se menţionează că „proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect”, iniţiatorul, respectiv Guvernul, asumându-şi astfel că Legea nr.55/2020 nu are impact socioeconomic. Aceeaşi concluzie rezultă şi din pct.5, referitor la informaţii privind avizarea, al secţiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ”, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ.
[...] 👇‼️👇‼️👇
41. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, Curtea
constată, de asemenea, că autorul excepției invocă atât aspecte de neconstituționalitate extrinsecă, privind procedura de adoptare a actului normativ, cât și aspecte de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul art.I pct.1 din această ordonanță de urgență. În jurisprudența sa anterioară, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la aceste aspecte.
42. Prin urmare, procedând la analizarea cu prioritate a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă formulate, Curtea reține că un prim aspect invocat de autorul excepției privește încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(1) și (5) și ale art.79 alin.(1) din Constituție cu prilejul adoptării
Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020.
43. Cu privire la rolul constituțional al Consiliului Legislativ, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, așa cum sunt Decizia nr.83 din 15 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.187 din 25 martie 2009, Decizia nr.304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.520 din 5 iulie 2017, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.594 din 7 iulie 2020 sau Decizia nr.229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.602 din 9 iulie 2020. Curtea a reținut că prin art.79 alin.(1) din Constituţie Consiliul Legislativ este consacrat ca „organ consultativ de specialitate al
Parlamentului, care avizează proiecte de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii”. Concretizând aceste prevederi constituţionale, art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1122 din 29 noiembrie 2004, prevede că „Proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ cu privire la legalitatea măsurilor preconizate şi la modul în care sunt realizate cerinţele
prevăzute la art.3 alin.(3), care se aplică în mod corespunzător.” De asemenea, art.9 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, stabileşte că „După elaborarea lor şi încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin.(1), proiectele de legi, propunerile legislative, precum şi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului se supun în mod obligatoriu avizării Consiliului Legislativ.” Curtea a apreciat că această din urmă dispoziţie legală subliniază importanţa rolului pe care Consiliul Legislativ îl are în cadrul procesului de legiferare, prin aceea că avizul acestui organ este emis doar după ce procedura de elaborare a actului normativ a fost încheiată, înglobând eventualele modificări propuse prin avizul altor autorităţi competente în materie, astfel că
reprezintă o evaluare finală şi globală a actului normativ înainte de a fi supus adoptării.
44. Curtea Constituțională a apreciat că din conţinutul prevederilor constituţionale şi legale mai sus arătate se desprinde ca fiind evidentă obligaţia Guvernului ca, înainte de a adopta o ordonanţă de urgenţă, să solicite avizul Consiliului Legislativ. Nerespectarea acestei obligaţii duce la neconstituţionalitatea actului normativ adoptat.
45. Ca urmare a solicitării adresate, Consiliul Legislativ, în îndeplinirea atribuţiilor sale
constituţionale ce privesc asigurarea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii, are posibilitatea de a-şi exprima opinia cu privire la: legalitatea măsurilor preconizate; concordanţa reglementării propuse cu Constituţia, cu legile-cadru în domeniu, cu reglementările Uniunii Europene şi cu actele internaţionale la care România este parte, iar în cazul proiectelor de lege şi al propunerilor legislative, natura legii şi care este prima Cameră ce urmează a fi sesizată; asigurarea corectitudinii şi clarităţii exprimării juridice, înlăturarea contradicţiilor sau necorelărilor din cuprinsul proiectului de act normativ, asigurarea caracterului complet al prevederilor sale, respectarea normelor de tehnică legislativă, precum şi a limbajului normativ; prezentarea implicaţiilor noii reglementări asupra legislaţiei în vigoare, prin identificarea dispoziţiilor legale care, având acelaşi obiect de reglementare, urmează să fie abrogate, modificate sau unificate, precum şi prin evitarea reglementării unor aspecte identice în acte normative diferite [art.3 alin.(3) din Legea nr.73/1993].
46. Deşi avizul Consiliului Legislativ este consultativ, art.10 alin.(4) din Legea nr.24/2000
prevede că observaţiile şi propunerile privind respectarea normelor de tehnică legislativă vor fi avute în vedere la definitivarea proiectului de act normativ, iar neacceptarea acestora trebuie motivată în
cuprinsul actului de prezentare a proiectului sau într-o notă însoţitoare.
47. Potrivit dispoziţiilor art.4 alin.(3) ultima teză din Legea nr.73/1993, în cazul ordonanţelor
de urgenţă ale Guvernului, Consiliul Legislativ trebuie să emită avizul său în 24 de ore, dar dacă avizul nu este dat în acest termen, aceasta nu împiedică desfăşurarea procedurii legislative.
48. Prin urmare, Curtea a reținut că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observaţiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea şi coordonarea întregii legislaţii, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea şi implementarea cerinţelor impuse de Legea nr.24/2000 asigură coerenţa întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligaţia de a contribui la asigurarea coerenţei şi unificării legislaţiei. Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea şi coerenţa textului actului normativ care urmează a fi adoptat, astfel că art.79 alin.(1) din Constituţie nu se poate interpreta decât în sensul că solicitarea avizului trebuie să fie anterioară adoptării actului normativ vizat.
49. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a subliniat că „termenul în care trebuie exprimat punctul de vedere al Consiliului Legislativ curge de la data înregistrării la Consiliul Legislativ a solicitării de avizare a proiectului de act normativ. Nu este suficient ca solicitarea de aviz privind proiectul de ordonanţă de urgenţă să fie înregistrată la Secretariatul General al Guvernului în ziua emiterii ordonanţei de urgenţă şi să se considere că de la această dată curge termenul de emitere a avizului, ci ea trebuie dublată, în mod obligatoriu, de înregistrarea solicitării la Consiliul Legislativ
înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă, pentru că altfel s-ar compromite chiar rolul Consiliului Legislativ, deoarece ar putea apărea situaţia ca la momentul primirii solicitării de aviz actul normativ să fi fost deja adoptat.” Prin urmare, atât solicitarea avizului, cât și înregistrarea acestei solicitări la Consiliul Legislativ trebuie să aibă loc înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.
50. Examinând fişa procesului legislativ pentru emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.192/2020, Curtea constată că Guvernul a adoptat acest act normativ pe data de 5
noiembrie 2020. Secretariatul General al Guvernului a trimis Consiliului Legislativ proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative prin Adresa nr.437 din 6 noiembrie 2020, care a fost înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1200 din 6 noiembrie 2020. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost publicată în Monitorul Oficial al României pe data de 6 noiembrie 2020. La aceeași dată, Consiliul Legislativ a dat Avizul favorabil nr.1134 din 6 noiembrie 2020, conținând un număr de 9 observații și propuneri.
51. Curtea observă că atât data la care a fost înaintată solicitarea de aviz către Consiliul Legislativ, cât și cea la care această solicitare a fost înregistrată la această instituție sunt ulterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020. Chiar dacă avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași zi, respectiv pe data de 6 noiembrie 2020, Guvernul nu ar fi putut opera eventualele observații, înainte de publicare, decât cu respectarea dispozițiilor art.38 alin.(1) și (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.555 din 5 iulie 2019, potrivit cărora „Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe în prezenţa majorităţii membrilor săi. Hotărârile şi ordonanţele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăşte prim-ministrul.” Or, Curtea constată că data adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020, așa cum apare indicată în Monitorul Oficial al României, este 5 noiembrie 2020.
52. Prin urmare, Curtea apreciază că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.79 alin.(1) coroborate cu cele ale art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, Guvernul, cu acest prilej, atribuind un rol formal atât Consiliului Legislativ, cât și legalității procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență.
53. Faţă de temeinicia motivelor de neconstituţionalitate extrinsecă, reţinută prin raportare la dispoziţiile art.1 alin.(3) şi (5) şi ale art.79 alin.(1) din Constituţie, care afectează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.192/2020 în ansamblul său, Curtea constată că nu mai este cazul să examineze şi celelalte motive de neconstituţionalitate formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate.
54. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, precum şi al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
DECIDE :
1. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Adrian Secu
în Dosarul nr.7114/301/2021 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și constată că Legeanr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, în ansamblu, și dispozițiile art.5 alin.(2) lit.d) din această lege, în special, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
2. Admite excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020
pentru modificarea şi completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum şi pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activităţii de telemuncă, în ansamblu, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Judecătoriei Sector 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din data de 15 februarie 2022.》
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

⏩ Ciolacu scăpă de plângerea penală pe care o promisesem din cauza întârzierii de a publica Decizia CCR 50/15.02.2022❗
⏩ Scrisesem un avertisment azi, 25.03.2022, la acest link: https://www.facebook.com/38892....2984574813/posts/252
⏩ Cu greu, abia în AL ŞASELEA MONITOR OFICIAL dintre cele ce au fost publicate astăzi 25.03.2022, a apărut Decizia CCR 50/15.02.2022 (https://legislatie.just.ro/Pub....lic/DetaliiDocument/ referitoare la neconstituționalitatea oricărei OUG pentru care nu a fost solicitat AVIZUL Consiliului Legislativ, înaintea adoptării respectivei OUG.
⏩ Curtea Constituțională a pronunțat Decizia 50/2022 în data de 15.02.2022 şi a publicat-o pe site abia de 3 zile, adică în 23.03.2022, aşa cum am explicat ieri, la acest link https://www.facebook.com/38892....2984574813/posts/251
⏩ Deci, Decizia CCR 50/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.291/2022 (http://www.expert-monitor.ro/L....exMonitor/Demo/index astăzi, 25 03.2022, fiind publicate Monitoarele Oficiale 286, 287, 288, 289, 290, 291, 292, 293 (https://www.monitoruloficial.ro/index.php).
⏩ Despre presiunile asupra judecătorilor CCR nu mai are rost să spun acum... Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a lipsit în 15.02.2022 şi şedința din acea zi a prezidat-o judecătoarea CCR, Mona Pivniceru.
⏩ Despre şedința din 16.02.2022, o să scriu când va apărea Decizia CCR 55/16.02.2022, referitoare la NECONSTITUȚIONALA OUG 6/2016 care a fost in vigoare ŞASE ANI, chiar dacă eu am încercat din prima zi să i se constate neconstituționalitatea, dar, in toți aceşti ani, nimeni nu a avut curajul să o atace sau să o pună in dezbatere şi să o respingă in Parlament.
⏩ Adică, 6 ani a fost in vigoare acea OUG in care fusese menționat organismul "fantomă" CNIC, care a fost creat prin hotărâre secretă a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării) pentru INTERCEPTAREA TUTUROR COMUNICAȚIILOR ELECTRONICE ALE ROMÂNILOR, care habar nu aveau cine şi cum îi interceptează, aşa cum ar trebui să fie într-un stat de drept, nu intr-un stat ce stă in poziție de drepți la ordinele slugilor obediente ale "Licuricilor".
⏩ Vă arăt aceste detalii ca să vedeți, iar, cum funcționează instituțiile publice în România.
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~

⛔ Raționamentul bazat pe ideea că "scopul scuză mijloacele" ESTE INACCEPTABIL ÎN PROCEDURA LEGIFERĂRII❗
⚠️ Fiecare procedură de legiferare are ca scop respectarea statului de drept, dar şi apărarea drepturilor şi libertăților cetățeneşti fundamentale.
⚠ ️Români, NU mai RESPECTAȚI actele nornative ce au fost ADOPTATE NECONSTITUȚIONAL, cu încălcarea procedurilor legale şi constituționale❗
⛔ Guvernanții şi parlamentarii s-au obişnuit să legifereze NECONSTITUȚIONAL din cauză că românii nu au reacționat prompt împotriva acestui OBICEI POLITICIANIST ABUZIV❗
⚠️ Reacționați măcar când sunteți avertizați şi când puteți verifica, în mod concret, încălcarea procedurilor de legiferare❗
⚠️ B0IC0TAREA RECENSĂMÂNTULUI POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR POATE FI O DOVADĂ CONCRETĂ CĂ ROMÂNII NU MAI ACCEPTĂ SĂ FIE ABUZAȚI PRIN REGLEMENTĂRI NECONSTITUȚIONALE ŞI CĂ NU MAI TOLEREAZĂ ILEGALITĂȚILE POLITICIENILOR❗
📢 Aşadar, B0IC0TAȚI RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI ŞI LOCUINȚELOR, aşa cum v-am tot explicat, pe baza motivelor pe care vi le-am arătat: https://www.facebook.com/38892....2984574813/posts/251 ❗
~~~~~~~~~
#MonaPetruț
~~~~~~~~~