Natural turquoise gemstone jewelry Rananjay Exports | #turquoise #turquoise Jewelry #turquoise Ring #wholesale Turquoise Jewelry #slivergemstonejewelry
Natural turquoise gemstone jewelry Rananjay Exports | #turquoise #turquoise Jewelry #turquoise Ring #wholesale Turquoise Jewelry #slivergemstonejewelry
While finding out your Rocket League competencies on full-size servers is a laugh enough, the mission of entering into a occasion is evenbetter .
https://www.lolga.com/
Find something that you enjoy and that can make your life better right now. If you enjoy a spa day, take time to relax. Total CBD RX Gummies are a great way to relieve stress and anxiety. The fear that exams won't motivate students every night. The student is uncomfortable and uncomfortable during the meal. Experiment and see what types of herbs and exercises work for you. We are all different, so when it comes to stress, they take a little different time to meet their needs. Stress is always good when it motivates us to do better. Through healthy eating, exercise and a healthy diet, we can reduce stress. Today this problem is difficult for people of all ages. It is very difficult to live in today's competitive world, which is why stress and anxiety are a problem today.
https://total-cbd-rx-gummies.company.site/
https://www.facebook.com/totalcbdrxgummies/
https://sqaism-mccliors-yiuntz.yolasite.com/
https://educatorpages.com/site/totalcbdrxgummies/
https://totalcbdrxgummies.wixs....ite.com/total-cbd-rx
https://www.provenexpert.com/total-cbd-rx-gummies/
https://total-cbd-rx-gummies-10.webselfsite.net/
https://total-cbd-rx-gummies.jimdosite.com/
În noiembrie vine iarna! Caracterizarea meteo a ANM
Luna noiembrie mai păstrează, cel puţin în prima sa decadă, caracteristici ale sezonului de toamnă, dar spre sfârşitul lunii, lapoviţa şi chiar ninsoarea pot anunţa începutul iernii, se arată în caracterizarea climatică a acestei luni, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Regimul precipitaţiilor din ultima lună de toamnă calendaristică înregistrează o uşoară creştere, iar valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie.
"În nopţile senine, frigul este adesea pătrunzător, iar bruma şi îngheţul la sol sunt fenomene des întâlnite. Masele de aer umed şi cele reci continentale ce se deplasează dinspre Câmpia Rusă se întâlnesc deseori deasupra ţării noastre, astfel că vremea se menţine închisă şi umedă zile în şir. În aceste condiţii şi valorile termice marchează o scădere considerabilă faţă de luna octombrie", precizează specialiştii ANM.
Din datele înregistrate în perioada 1961-2021, la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii noiembrie nu depăşeşte 8 grade Celsius decât în zona litoralului. În zonele joase din Dobrogea şi Banat, dar şi în Lunca Dunării, mediile de temperatură se situează între 6 şi 8 grade Celsius. În zonele de câmpie şi de deal din Muntenia, Oltenia, Moldova, Banat, Crişana şi Maramureş sunt caracteristice valori medii între 4 şi 6 grade. În Transilvania, nordul Moldovei, în Subcarpaţii Moldovei şi de Curbură, precum şi în estul Maramureşului, temperatura medie variază între 2 şi 4 grade Celsius.
În zona montană joasă şi în depresiunile intramontane sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între -2 şi 2 grade Celsius, iar în zona montană înaltă (peste 1.500 metri) aceste valori coboară sub -2 grade şi uneori sub -4 grade Celsius.
"Destul de rar, aerul cald venit dinspre bazinul Mediteranei pătrunde până la latitudinea ţării noastre, situaţie în care se pot înregistra temperaturi mari, neobişnuite pentru această lună, valorile acestora urcând aproape de 30 de grade Celsius. Astfel de temperaturi extreme, maxime absolute pentru un număr mare de staţii meteorologice, s-au înregistrat, de exemplu, în anii: 1926, 1990, 1994, 2004 sau 2010", susţin meteorologii.
În topul anilor cu cele mai calde luni noiembrie se află: 1962, 1963, 1969, 2000, 2010, 2013 şi 2019.
Temperatura maximă absolută a lunii noiembrie în România este 30,5 grade Celsius şi a fost înregistrată la Călăraşi, în data de 1 noiembrie 1926.
La Bucureşti, maxima absolută are valoarea de 29,4 grade Celsius, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, tot în data de 1 noiembrie 1926 ca şi maxima absolută pe ţară. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura maximă absolută a lunii noiembrie este 25,6 grade Celsius, respectiv 25,1 grade Celsius, ambele înregistrate în data de 10 noiembrie 2010.
Potrivit ANM, au existat ani în care s-au înregistrat şi temperaturi minime neobişnuite pentru luna noiembrie, majoritatea sub -10 grade Celsius, ca de exemplu: 1993, 1989, 1975.
În topul anilor cu cele mai reci luni noiembrie se află: 1973, 1983, 1988, 1993 şi 1995.
Temperatura minimă absolută din noiembrie în România este -30,8 grade Celsius, înregistrată la Vf. Omu, în data de 30 noiembrie 1957. La Bucureşti, minima absolută este de -19,4 grade Celsius, înregistrată în 26 noiembrie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa. La Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, minima absolută de temperatură este -18 grade (28 noiembrie 1975) şi respectiv -17,8 grade Celsius (21 noiembrie 1904).
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din noiembrie, acesta înregistrează o uşoară creştere faţă de luna precedentă.
Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2021 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se observă o creştere a cantităţii lunare de precipitaţii, medie multianuală (1961-2021), în sudul şi sud-vestul ţării precum şi în vestul şi nord-vestul acesteia, ca urmare a advecţiei maselor de aer umed ce vin dinspre Marea Mediterană. În aceste zone, cantitatea medie lunară, medie multianuală, este cuprinsă între 50 şi 75 mm.
"Cantităţi peste 75 mm se înregistrează în zona montană înaltă (peste 1.500 metri). Valori lunare, medii multianuale cuprinse între 30 şi 50 mm sunt caracteristice Dobrogei, Munteniei, Moldovei şi majorităţii zonelor din Transilvania. Cantităţi lunare, medii multianuale, mai mici de 30 mm se înregistrează în Delta Dunării, pe areale din vestul şi estul Transilvaniei, dar şi pe areale din jumătatea de nord a Moldovei.
Cantitatea de precipitaţii, maximă absolută, a lunii noiembrie în România, este de 357,9 mm şi a fost înregistrată la Drobeta-Turnu Severin, în anul 1937.
La Bucureşti, maxima absolută de precipitaţii din această lună este 224,5 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică, în anul 1966. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret, cantitatea maximă absolută de precipitaţii din noiembrie este 215 mm, respectiv 206,6 mm, ambele înregistrate tot în anul 1966 ca şi la Bucureşti-Afumaţi.
Cele mai multe valori maxime absolute privind cantitatea lunară de precipitaţii, la staţiile meteorologice din România, au fost înregistrate în anii 2004 şi 1966.
Ani cu luni noiembrie foarte ploioase au fost: 1966, 1985, 2004, 2007 şi 2015. Totodată, au existat şi ani în care luna noiembrie a fost foarte secetoasă, iar printre aceştia se regăsesc: 1963, 1986, 1994, 2011 şi 2020.
Cantitatea de precipitaţii căzută în 24 de ore, maximă absolută a lunii noiembrie, în România, este 146,8 mm, şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Drobeta-Turnu Severin, în data de 6 noiembrie 1937.
La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este 78,4 mm, înregistrată în 4 noiembrie 1962, la Bucureşti-Filaret. La staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută căzută în 24 de ore din noiembrie este 52,9 mm (20 noiembrie 1976), respectiv 51,1 mm (14 noiembrie 1966).
https://www.stiripesurse.ro/in....-noiembrie-vine-iarn
Prof. Dr. Vasile Astărăstoae: Editarea genomului – între panaceu, eugenie și transumanism (II)
Pentru cinefili, seria „Jurassic Park” face parte din genul Science fiction, adică o ficțiune speculativă, bazată pe concepte imaginative și futuriste, cum ar fi știința și tehnologia avansată. Editarea genomului face însă ca aceste concepte să devină reale. E adevărat că, deocamdată, nu vor fi reînviați dinozaurii.
Câteva grupuri de cercetare încearcă să resusciteze animale dispărute prin secvențierea ADN-ului din mostre conservate, apoi, editând genetic genomul unei rude apropiate vii cu inserție de gene, pentru a-l face similar cu cel al speciilor dispărute. Printre acestea se numără Colossal Biosciences, o companie care a investit în 2017 peste 60 milioane de dolari în dezvoltarea instrumentelor și tehnologiilor genetice inovatoare, inclusiv software, wetware și uterele artificiale, pentru a promova conservarea și restaurarea speciilor (dorește să creeze un mamut lânos) și laboratorul TIGRR de la Universitatea din Melbourne, care își propune să readucă la viață tigrul tasmanian. Și nu sunt singuri.
În 2017, laboratorul lui George Church de la Institutul Wyss al Universității Harvard a raportat primele succese în editarea celulelor vii de elefant astfel încât acestea să conțină secvențe de gene de la ruda recent dispărută a elefantului, mamutul lânos. Folosind CRISPR -Cas9, echipa lui Church a înlocuit 14 loci din genomul elefantului cu versiunea mamut a acelor secvențe (Beth Shapiro, Mammoth 2.0: will genome engineering resurrect extinct species? Genome Biology, 2015,volume 16, 228). Un studiu recent arată că 87 de gene au fost afectate de ștergeri sau inserții scurte în cursul evoluției mamutului (Tom van der Valk et al, Evolutionary consequences of genomic deletions and insertions in the woolly mammoth genome. iScience, 2022; 25 -8), iar repararea acestora ar recrea mamutul.
Deși nu au creat încă un mamut, cercetările au estompat linia deja neclară care separă știința de science fiction. Promisiunea editării genomului se extinde însă cu mult dincolo de posibilitatea de a resuscita animale dispărute.
Ea poate avea potențialul de a crește randamentul culturilor, de a crea surse alternative de combustibil, de a ne proteja de flageluri și chiar de a vindeca cancerul, întărind speranțele, dar și temerile că editarea genomului ar fi un panaceu pentru toate problemele lumii.
Înțelegerea istoriei editării genomului este importantă pentru a avea o idee clară asupra stării actuale a domeniului. Unele evenimente importante includ descoperirea dublei helix, ADN-ul recombinant (rADN), terapiile pentru cancer uman, invenția CRISPR și multe altele.
Ingineria genetică apare pe neașteptate în 1968, când Hamilton Smith, biolog molecular la Universitatea Johns Hopkins, a descoperit prima enzimă de restricție de tip II (HindII) și a determinat secvența locului său de clivaj. În 1978, el a primit (împreuna cu D. Nathans și W. Arber) Premiului Nobel pentru Medicină pentru această descoperire.
În 1971, Paul Berg a reușit să creeze ADN recombinant din mai mult de o specie. A primit Premiul Nobel pentru Chimie în 1980 (împreuna cu Walter Gilbert și Frederick Sanger) pentru „studiile sale fundamentale asupra biochimiei acizilor nucleici, cu o atenție specială la ADN-ul recombinant”.
În 1971, Daniel Nathans a demonstrat utilizarea enzimelor de restricție în cartografierea secvențelor de ADN.
În 1972, Stanley Cohen și Herbert Boyer au fost primii oameni de știință care au transplantat gene de la un organism viu la altul, o descoperire fundamentală pentru inginerie genetică.
Anul 1981 marcheaza apariția primului animal transgenic. Un animal transgenic este orice animal, care are o genă de la un organism străin introdusă în mod deliberat în genomul său. O echipă de cercetare, condusă de Thomas Wagner la Universitatea Ohio, a transferat gena unui iepure în genomul șoarecelui, folosind o metodă standard acum în genetică – „microinjecție de ADN”. S-a deschis calea pentru experimentele cu animale transgenice în anii următori.
Primul medicament uman modificat genetic a fost produs în 1982 când Food and Drug Administration (FDA) a aprobat Humulin, insulina recombinantă a lui Eli Lily, făcută de bacteriile modificate special de Dennis Kleid de la compania Genentech prin tehnologia ADN-ului recombinant. În urma succesului Humulin, tehnologia ADN-ului recombinant a fost rapid adoptată pentru a înlocui metodele mai vechi de producere – de la hormonul de creștere uman până la vaccinuri. În 1981, chilianul, Pablo DT Valenzuela a reușit să creeze primul vaccin recombinant din lume pentru hepatita B, folosind celule de drojdie, în primul rând Saccharomyces cerevisiae (aprobat de FDA în 1986). Acest vaccin a devenit imediat standardul pieței.
În 1988, a fost prima dată când o cultură de organisme modificate genetic a apărut efectiv pe câmpurile din Statele Unite (oficial), iar acea cultură a fost „porumbul Bt”, numit astfel deoarece conține gene de la bacteria Bacillus thuringiensis (Bt).
Din 1990 până în 2003, proiectul Genomul uman a reușit să cartografieze genomul uman cu peste 20 de mii de gene identificate și locii lor genomici documentați. În 2003, a început proiectul ENCODE (Enciclopedia Elementelor ADN), cu scopul de a crea o listă completă a elementelor genomului uman – elemente care acționează atât la nivel de proteină, cât și la nivel de ARN, inclusiv elemente de reglare, care controlează transcripția, traducerea și replicarea.
Una dintre cele mai cunoscute realizari răspândite prin public pe care știința le-a văzut vreodată a fost clonarea primului mamifer dintr-o celulă somatică adultă, un miel finlandez Dorset pe nume Dolly, din 1996. Proiectul a fost condus de scotianul Ian Wilmut de la Institutul Roslin.
Prima terapie medicamentoasă țintită pe gene este aprobată de FDA în 2001 – medicamentul pentru tratarea leucemiei mielogene cronice Glivec (imatinib) folosit și astăzi. În 2006, FDA aprobă primul vaccin preventiv împotriva cancerului realizat prin editarea genelor – Gardasil.
Prima formă de viață sintetică din lume a fost creata de John Craig Venter și echipa sa în 2010. În acest experiment, un organism viu a fost construit în întregime, mai degrabă, decât a evoluat sau s-a născut. Aceasta marchează o etapă importantă în domeniul biologiei, deoarece demonstrează că o forma de viața poate fi creată sintetic, ceea ce are un număr mare de aplicații în lumea geneticii.
În 2012, Jennifer Doudna, Emmanuelle Charpentier și echipele lor au elucidat mecanismul biochimic al tehnologiei CRISPR
În 2015, CRISPR a fost folosit pentru a edita embrioni umani de Junjiu Huang de la Universitatea Sun Yat-Sen din Guangzhou.
În 2018, He Jiankui, a editat o genă în embrioni umani pentru a conferi rezistență la HIV. Trei dintre embrionii modificați au fost implantați la femei în orașul chinez Shenzhen. În 2019, o instanță l-a condamnat He Jiankui la 2 ani închisoare pentru „practici medicale ilegale”.
În ianuarie 2019, oamenii de știință din China au raportat crearea a cinci maimuțe editate genetic și clonate – primele maimuțe clonate vreodată.
Cercetarea continuă să identifice și să perfecționeze noi sisteme de editare a genomului cu o precizie și mai mare, reducând probabilitatea efectelor secundare și pentru a caracteriza alte surse de nucleaze programabile, pentru a crește repertoriul de biotehnologii disponibile (Burstein et al., New CRISPR-Cas systems from uncultivated microbes, Nature, 2017, 542:237–241).
Editarea genomului are potențialul de a îmbunătăți diverse aplicații biotehnologice pentru a promova tranziția către o bio-economie, fapt ce a condus la o competiție acerbă în mediul academic, dar mai ales în cel industrial. O analiză a bazei de date Web of Science a dus la evidențiera a 9.992 de publicații, iar Derwent Innovations Index – una dintre cele mai cuprinzătoare baze de date existente cu informații despre brevete a arătat 27.583 de familii de brevete legate de editarea genetică (Natalie Laibach and Stefanie Bröring, The Emergence of Genome Editing – Innovation Network Dynamics of Academic Publications, Patents, and Business Activities, Front. Bioeng. Biotechnol., April 14, 2022). Editarea genică a trezit deci un entuziasm deosebit prin aplicații din agricultură, biologie, medicină, bioenergie etc.
Aplicații ale editării genetice în agricultură și zootehnie
Pe măsură ce populația mondială continuă să crească, există din ce în ce mai multă îngrijorare cu privire la resursele alimentare. La sfârșitul anului 2019, peste 690 de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de subnutriție sau de consumul insuficient de calorii (Von Grebmer et al., 2020 Global Hunger Index: One Decade to Zero Hunger, Linking Health and Sustainable Food Systems, Washington DC, 2020, 8. Cu o populație umana în continuă creștere, riscul penuriei de alimente este real. Găsirea de noi modalități de a cultiva alimente, folosind mai puțin spațiu, este crucială, deoarece tot mai multe terenuri agricole sunt vândute și transformate în spațiu industrial-comercial. Zonele urbane devin din ce în ce mai dens populate, ceea ce face mai dificilă găsirea unor modalități de a obține și susține alimente.
Printre cele mai importante aplicații ale editarii genetice sunt cele legate de creșterea randamentului plantelor, a calității, rezistență la boli și rezistență la erbicide, reproducere și domesticire accelerată, iar aplicațiile potențiale ale acestei tehnologii pot schimbă jocul (Haocheng Zhu et al., Applications of CRISPR–Cas in agriculture and plant biotechnology,Nature Reviews Molecular Cell Biology, 2020,volume 21, p.661–677). Introducerea editării genomului în programele moderne de ameliorare ar trebui să faciliteze îmbunătățirea rapidă și precisă a culturilor (Yi Zhang et al., Applications and potential of genome editing in crop improvement, Genome Biology, 2018, vol. 19). S-au înregistrat progrese semnificative în domeniul ameliorării plantelor în ultimele trei decenii, fiind introduse o serie de noi tehnici moleculare. Oportunitățile în știința plantelor includ modificările simultane ale mai multor gene pentru a crește calitatea culturilor prin dezvoltarea de soiuri cu eficiență îmbunătățită a utilizării apei și azotului, rezistență mai bună la dăunători și boli și alergeni reduși (Bortesi et al., Patterns of CRISPR/Cas9 activity in plants, animals and microbes, Plant Biotechnology Journal, 2016, 14:2203–2216).
Există o bogată literatură, privind realizările și perspectivele editării genelor în agricultură. Eforturile cercetătorilor s-au îndreptat spre:
a) Adaptarea plantelor la condițiile de mediu (de exemplu, creșterea toleranței orezului la salinitate și la secetă, producerea de orez cu maturare timpurie, care este mai susceptibil de producție în latitudinile nordice, dezvoltarea unui soi de banane semi-pitic, rezistent la vânturile intense, taifunurilor și furtunilor, creșterea toleranței la secetă a porumbului etc.).
b) Editarea genelor pentru rezistența plantelor la boli. La plante, au fost identificate gene, care cresc rezistența la boli atunci când sunt eliminate. Modificarea elementelor genetice implicate în susceptibilitate a fost până acum forma principală de atenuare a bolii prin editarea genelor. Astfel, s-a realizat creșterea rezistenței orezului la o serie de boli (boala bacteriană a frunzelor, infecția cu virusul tungro), rezistență la scară largă în orez, orz și roșii, inhibarea infecțiile virale la castraveți, atenuarea mucegaiului de grâu, atenuarea mucegaiului la tomate și struguri, creșterea rezistenței tomatelor la boli alternative (pata bacteriană și virusul buclei galbene a frunzelor de tomate), asigurarea rezistenței bananelor la virusul bananei streak (BSV), rezistența grapefruitului la cancerul citricelor, vindecarea Cotton Verticillium sau „cancerul de bumbac” etc.
c) Editarea genelor pentru îmbunătățirea randamentului culturilor de orez, grâu, porumb ceros etc. (vezi Karavolias NG et al, Application of Gene Editing for Climate Change in Agriculture, Front. Sustain. Food Syst., 2021, 5, 685-801).
d) Creare de noi produse comestibile
Unul dintre primele produse permise în SUA este ciuperca editată de CRISPR-Cas9 – care a redus rumenirea din cauza activității scăzute a polifenoloxidazei (Robin Fears, Volker ter Meulen, Point of View: How should the applications of genome editing be assessed and regulated? e-Life Sciences,Apr 4, 2017). Editarea genelor a constituit un impuls pentru agritech. Agritech este o ramură a agriculturii, care îmbrățișează tehnologia pentru creșterea și îmbunătățirea producției naturale de alimente. Compania agricolă Pairwise este leadar în acest domeniu, editând morcovii pentru copii (care au avut un succes deosebit) și pepenele verde fără semințe. (https://www.pairwise.com/)
e) Editarea genelor animale pentru a crește rezistența la boli
Rezultatul cercetărilor au conferit protecție împotriva sindromului reproductiv și respirator porcin, cea mai importantă boală din punct de vedere economic care afectează porcii din Europa, America de Nord și Asia (Whitworth et al., Gene-edited pigs are protected from porcine reproductive and respiratory syndrome virus, Nature Biotechnology, 2016, 34:20–22). Cercetările ulterioare la porci au putut să demonstreze utilitatea CRISPR/Cas9 pentru rezistența la virusul pestei porcine clasice (Xie, Z. et al., Genetically modified pigs are protected from classical swine fever virus. PLOS Pathog., 2018, 14). Rezistența virală a puilor de găină la leucoza aviară – o boală care poate infecta carnea și găinile ouătoare, având ca rezultat rate de mortalitate relativ ridicate – a crescut semnificativ, folosindu-se CRISPR/Cas9 (Koslov A. et al., Precise CRISPR/Cas9 editing of the NHE1 gene renders chickens resistant to the J Subgroup of avian leukosis virus. Proc. Natl. Acad. Sci. U.S.A., 2020, 117, 2108–2112). Exemplele pot continua.
f) Producția, compoziția și calitatea cărnii
Exemplu cel mai cunoscut este legat de editarea genică a miostatinei. Miostatină (MSTN) este o proteină secretată în țesuturile musculare și funcția sa principală este de a regla negativ creșterea musculară. Mutația naturală a MSTN duce la o trăsătură musculară dublă, raportată mai întâi la bovine și apoi la oi, câini și oameni, făcând MSTN o țintă atractivă pentru editarea genomului pentru a crește carnea slabă la animale. În 2015, o mutație MSTN mediată de ZFN la porcii chinezi Meishan a condus la animale normale din punct de vedere al dezvoltării, care au prezentat o creștere a masei musculare cu 100% și o scădere a acumulării de grăsime în comparație cu animalele de tip sălbatic (Jianguo Zhao et al.Genome editing in large animals: current status and future prospects, National Science Review, Volume 6, Issue 3, May 2019, 402–42. La animale, editarea genelor a fost aplicată și pentru a atenua stresul abiotic impus de schimbările climatice. Acceligen, o subsidiară a Recombinetics Inc., a întreprins o inițiativă de îmbunătățire a termotoleranței bovinelor, cu sprijinul Fundației pentru Cercetare Alimentară și Agricolă (FFAR) și Semex. Folosind abordări de editare a genelor, Acceligen încearcă să reproducă genetica fenotipului SLICK (identificat la bovinele Senepol), care contribuie la termotoleranță pentru a îmbunătăți termotoleranța raselor importante de bovine.
Însă putem spune că editarea genomului va rezolva criza alimentară mondială?
Greu de răspuns. Fără îndoilă tehnologia de editare a genomului oferă modalități revoluționare de a schimba, regla, determina și imagina genomurile la plante și animalele mari, oferind potențial aplicații noi în agricultură. Vor fi acestea accesibile pentru toată lumea? În plus, preocupările de siguranță și etică ale utilizării țesuturilor, organelor și animalelor modificate genetic rămân în centrul dezbaterilor. Acest lucru este mult mai evident în aplicațiile bio-medicale unde editarea genomului a fost utilizată în diferite tipuri de cercetare biomedicală și terapii. Dar despre acestea în următoarea postare.
(va urma)
#astarastoae
https://www.activenews.ro/stir....i/Prof.-Dr.-Vasile-A
Ziarista Anca Alexandrescu a recunoscut în direct că are scurgeri abundente de sânge la un an și jumătate după vaccinare. DOZA DE POCĂINȚĂ: ZIARIȘTI ȘI UN EX-MINISTRU DENUNȚĂ EFECTELE ADVERSE ALE CAPSĂRII
Această ediție de Culisele statului paralel – Realitatea Plus e prima emisiune completă din România despre efectele adverse ale serului magic. Realizatoarea însăși, injectată complet, este una dintre persoanele luate de val, care a promovat inițial serul magic iar acum s-a trezit și își regretă decizia. Anca Alexandrescu ne povestește starea de rău avută după capsare, cum a fost certată de doctorița ei că s-a inoculat și cum s-a ales cu o a 2-a boală autoimună.
În studio au fost alți 3 pocăiți ai capsării, toți cu dozele făcute: ziariștii Dan Bucura și Cătălin Pena, fostul ministru al mediului de afaceri, Ilan Laufer. Ei au recunoscut greșeala teribilă de a susține campania deșănțată de injectare, au denunțat psihoza provocată de autorități, au acuzat „șmenurile și tunurile” financiare date de guvern și politicieni, în perioada pandilelii. Practic pocăiții acuză și confirmă în această emisiune tot ceea ce noi, conspiraționiștii, am spus și spunem despre nebunia începută din 2020.
Fie că-și toarnă cenușă în cap sau că încearcă să-și dilueze vinovăția acești oameni - sper că treziți definitiv - au totuși curaj să-și asume inducerea în eroare și consecințele care pot decurge de aici – nu știu dacă sunt conștienți că se pot alege cu procese, pe lângă oprobriul public la care se pot aștepta din cauza atitudinii lor din trecut. Repet, puneți-vă în locul lor, nu e simplu și sper să nu fie alte interese sau scheme: cel mai greu în viață e să-ți recunoști greșelile grave – fie și mai târziu - să accepți adevărul, să suporți efectele acestuia și blamul social.
Momentele importante ale emisiunii în 2 părți/linkuri:
Min. 16.25: Ziaristul Bucura regretă susținerea campaniilor de capsare în care unii ziariști și-au luat bani pentru promovare
Min.21: Documentar despre efectele adverse, cu probe postate de conspiraționiști dar cenzurate ca false în social media
Min.26.50: Dr. Anca Nicolescu confirmă efectele adverse
Min. 4.30: Dr. Anca Nicolescu despre monitorizarea efectelor adverse în vederea prevenirii și combaterii lor
Min. 11.00: Senatoarea/avocata Șoșoacă despre aspectele civile și penale generate de restricțiile din pandileală și de forțarea capsării de către autorități
Min. 22.00: Fostul ministru al mediului de afaceri, Ilan Laufer regretă capsarea cu 3 doze, realizează efectele adverse majore: ”Cred că am fost păcăliți, cu siguranță a fost o mare țeapă, cei care au făcut-o acum dau înapoi, ținem minte ce isterie a fost și că n-aveam voie nicăieri, pur și simplu cei care sunt vinovați să fie pedepsiți cu pedeapsa capitală disponibilă în fiecare țară. Le doresc La mulți ani cu executare!”. Laufer are 39 de ani și a absolvit ANEFS, deci este un adept al mișcării fizice și sportului, are un fizic robust și nu a avut probleme medicale până la capsare.
#covid19 #vaccin #plandemie
VIDEO: https://soucialtube.com/v/cWQdE2
ARTICOLUL COMPLET: www.activenews.ro/stiri/Ziaris....ta-Anca-Alexandrescu
Ultima Ispită a lui Adam: Amnistia COVID
Timp de trei ani de zile a terorizat omenirea. A băgat spaima în suflete, a încețoșat mințile, a semănat vrajbă, a picurat otravă. Ca o sirenă isterică, a urlat zi și noapte, fără istov. A semănat Groază și Moarte.
Acum, spășită, Presa întinde oamenilor o ramură de măslin.
„Să declarăm o amnistie pandemică”, titrează The Atlantic.
În peisajul presei americane, The Atlantic este un fel de Rosa Luxemburg a Internaționalei Socialiste: cu șic și ștaif, dar veninoasă ca o mătrăgună.
Articolul care a făcut înconjurul lumii are subtitlul smieros, cu ecouri evanghelice:
„Trebuie să ne iertăm unii pe alții pentru ce am făcut și am spus când eram în ceață în privința COVID.”
Prin urmare, Presa, unealta morții, vrea Amnistie, pentru grozăvia din ultimii trei ani. Vrea iertare generală. Vrea pace creștinească.
Primul lucru care îți sare în ochi este afirmația „eram în ceață în privința COVID”. Adică nu am știut. Deci suntem nevinovați.
Însă rolul presei (ca și al oamenilor de știință, ori al autorităților) este tocmai să ȘTIE. Să INFORMEZE nu să COLPORTEZE.
Dacă NU știe, trebuie să recunoască cinstit.
În al doilea rând, Neștiința nu te exonerează de Vinovăție. Dimpotrivă, în cazul de față, este o circumstanță agravantă. Pentru că Neștiința a fost proclamată Adevăr absolut și folosită ca instrument de teroare fizică și psihică.
În al treilea rând, orice Amnistie este imorală fără aflarea vinovaților. Așa cum, de 32 de ani ni se spune că, în Decembrie 1989, au murit oameni pentru că „toți au tras”, se induce și acum ideea otrăvită a vinovăției colective.
În al patrulea rând – și cel mai important – potrivit uzanțelor juridice, Amnistia NU se acordă în cazul faptelor Grave și săvârșite cu Premeditare.
Asupra acestor aspecte ar trebui să zăbovim puțin.
GRAVITATEA faptelor este indubitabilă
Se moare pe capete. „Subit”. Majoritatea celor care cad din picioare sunt oameni în floarea vârstei. Activi. Aparent sănătoși. Dar vaccinați.
Mulți, foarte mulți sportivi profesioniști. Obligați de cluburi și federații să se „imunizeze”.
Pentru toate aceste morți nu plătește nimeni. S-a inventat un diagnostic - „Sindromul Morții Subite” -, care îi spală pe toți pe mâini. Pe ideea tradițională: „N-a mai avut zile, săracul” sau „I s-a terminat ața pe mosor”.
Un alt indiciu al gravității faptelor este uriașa creștere a mortalității – din alte cauze decât COVID -care se înregistrează în toată lumea, după apariția vaccinurilor și vaccinarea în masă.
„Sigur și Eficient.” Din lozincă lipsea un cuvânt la început: „Ucide”.
Gravitatea faptelor este demonstrată și de Amploarea Distrugerilor.
În primul rând asupra Copiilor. Obligația măștii inclusiv la copii de câțiva anișori, inclusiv la orele de sport, a fost una criminală. Estimarea traumelor fizice și psihice este abia la început, dar prognozele sunt teribile.
La fel de criminală a fost și închiderea școlilor și zăvorârea copiilor în case. Adesea supraaglomerate de prezența părințior, obligați și ei să lucreze de acasă. Și stresați de problemele economice și de atmosfera de teroare generală întreținută de mass-media.
Această izolare a copiilor, unii de alții, timp de luni de zile, în atmosfera infernală de acasă, a dus la o explozie de sinucideri, depresii, și alte maladii psihice. Inclusiv retard.
„Mulțumită” politicilor isterice din ultimii trei ani, generația viitoare a omenirii va fi una de traumatizați, speriați de bombe și retardați. Deci perfect controlabilă.
Și viețile adulților au fost distruse. În afara cifrelor (și ele mult subestimate) de morți din aziluri și căminele de bătrâni, a calculat cineva numărul bunicilor morți prematur, închiși în case, adesea singuri / văduvi, terorizați de infernala mașinărie mediatică, și care au murit de inimă rea pentru că nu și-au mai putut vedea nepoții, copiii și pe toți dragii lor?
Cine a contabilizat numărul de vieți distruse din rândul persoanelor active, rămase pe drumuri, cu datorii pe cap și familii în grijă, din cauza falimentelor în lanț provocate de lockdownuri?
Dar efectele distrugerii economiilor naționale și ale lanțurilor de aprovizionare, care au adus peste tot în lume nu doar șomaj, ci și inflație, penurii și foamete? Adică tot Moarte.
Însă cea mai gravă faptă pentru care acum se cere Amnistie este compromiterea actului medical și transformarea lui într-un instrument de represiune și control.
„Primum non nocere” („Mai întâi să nu faci rău”), cheia întregului jurământ al lui Hipocrat, pe care de milenii se întemeia medicina modernă, a devenit preș de șters saboții albi ai medicilor.
Mai mult, cu larga complicitate (sau tăcere – același lucru) a corpului medical, s-a creatprecedentul OBLIGATIVITĂȚII actului medical.
Vaccinarea obligatorie și „Certificatul Verde” au întors omenirea în vremea lui Hitler. Iar Mengele i-a luat locul lui Hipocrat.
„My Body” nu mai e „My Choice” – Ce e bun la avorturi nu e bun la vaccinuri.
În Pandemie, în timpul „Dictaturii Medicale”, cerută cu vehemență de figuri sinistre ca dr. Emilian Imbri, sub pulpana albă a halatelor, a înflorit Cultul Morții.
Sub pretextul respectării „drepturilor omului” și al „stării de urgență”, procedurile pentru avort și chiar eutanasie au devenit niște formalități. „Cazuri” pe care omul și le poate „rezolva” acasă, cu sprijinul programelor „Medicină la telefon”.
PREMEDITAREA
Există toate indiciile că Pandemia a fost un act planificat. O Plandemie.
Iată mai jos doar câteva dintre declarațiile gâlgâind de satisfacție despre „oportunitatea” oferită de noul virus:
„Avem o strălucită oportunitate să extragem ceva bun din această criză – undele sale de șoc fără precedent i-ar putea face pe oameni mai receptivi față de marile viziuni ale schimbării. O oportunitate pe care nu am mai avut-o și probabil nu o vom mai avea niciodată.” (Prințul Charles, actualul Rege al Marii Britanii).
„Suntem într-un moment revoluționar, în care putem realiza ceea ce părea de neconceput.” (George Soros).
„Pandemia COVID este o fereastră unică de oportunitate” pentru o „Mare Resetare”, pentru „construirea unui nou tip de contract social”. (Klaus Schwab).
Un naiv ar fi tentat poate să afirme că e vorba doar de reflecțiile unor martori, entuziasmați că istoria, ajutată de viruși, o apucă în direcția dorită de ei.
Dacă ar fi așa, cum se explică puzderia de declarații din primele zile ale pandemiei, când nici nu se cunoștea ce fel de boală e, dar când medici, sociologi și politicieni ne avertizau în cor că„viața nu va mai fi niciodată la fel”.
Că trebuie să ne pregătim de un „Nou Normal”.
Nici în vremea Ciumei, nu s-a spus așa ceva. De unde ȘTIAU că viața se va schimba total din cauza unei gripe?
Elementar, dragul meu Watson: ei erau cei care plănuiseră schimbarea și intenționau să o aplice sub pretextul unei misterioase boli devastatoare.
EI au PREMEDITAT Noul Normal. Pe EI îi vedem astăzi ca niște croitori drogați, ciopărțind lumea și cusând-o la loc (Resetând-o) sub forma unei haine terifiante de Halloween.
Pentru a putea combate „Teoriile Conspirației” și a-i strivi pe adepții lor, au negat cu disperarea originea de laborator a virusului.
Pentru a disimula Premeditarea au instaurat Teroarea medicală și mediatică.
Prin instituirea a două principii grosolane și stupide – Infailibilitatea Științei și Știința Oficială – au introdus Cenzura și au suprimat libertatea de exprimare.
Somități medicale și oameni de știință de top s-au văzut reduși la tăcere și proscriși pentru că nu reprezentau punctul de vedere al Științei Oficiale. Deci NU erau Infailibili.
În același timp, Noua Inchiziție a interzis punerea de întrebări. Dreptul de a avea îndoieli. Și cu atât mai mult de a le exprima public.
Riscai să fii săltat de acasă și acuzat PENAL de Subminarea Combaterii Pandemiei. Sau riscai să fii băgat la nebuni.
Dacă ar fi fost realmente o Boală Gravă, atunci tot acest mecanism de teroare ar fi fost absurd. Un bolnav are nevoie de blândețe și grijă, nu de brutalitate. Are nevoie să i se dea speranță, nu să fie adus în pragul deznădejdii.
Dar NU era o Boală Gravă. Teroarea abil întreținută până în pragul Isteriei nu era altceva decât un Mecanism de Supunere și Control al populației pentru instituirea visatului Nou Normal.
Tot pentru a pune pumnul în gură a fost a fost instituit Cultul COVID. O nouă „Religie”, cu doctorii transformați în „Preoți”(după ce inițial fuseseră doar „Eroii din Linia Întâi), și apoi în „Sfinți” (vezi afișele de pe străzile Bucureștiului cu doctorii reprezentanți „artistic” în chip de zeități sau lumânările, tricourile, posterele etc. cu Fauci în chip de icoană, cu aură deasupra capului).
Pe post de „Mântuitor” a fost prezentat Vaccinul: cel „Sigur și Eficient” (ca un dumnezeu), care îi oferă omului izbăvirea de prizonierat împreună cu drepturi și libertăți inestimabile, cum ar fi mersul la cârciumă, la mall, la meci sau în concediu.
În paralel, au fost închise Bisericile, au fost interzise sau restrânse draconic pelerinajele și serviciile religioase AUTENTICE, s-au făcut razii în locașurile religioase, s-a încercat demonetizarea Potirului și demonizarea Linguriței, iar preoții au fost supuși unei presiuni uriașe pentru a se pune în slujba Noului Mântuitor și a propovădui vaccinarea și ascultarea de autoritățile laice.
Acestea și multe altele demonstrează că, departe de a fi amnistiabilă, Plandemia a fost un genocid premeditat, la adresa rasei umane, ale cărui efecte tragice de abia de acum încolo încep să se facă simțite.
Cu milioane și milioane de morți, spre satisfacția malthusienilor care doresc decimarea populației pentru a salva planeta.
Avem de a face cu un Atac Demonic la adresa umanității și a Omului, pentru a-l scoate / deturna din rânduiala în care a fost creat și a-l transforma din Ființă Liberă în sclav. În robot.
Transumanismul, nu întâmplător adus în prim plan de COVID și care promite viață eternă pe pământ, sub forma unui amestec de țesuturi și circuite integrate, nu promite crearea Supraomului la care visa Nietzsche. Ci a NeOmului. Frate cu Nefârtatul.
Amnistia propusă ispititor de publicația americană – să ne iertăm „creștinește” Călăii, pentru că „nu au știut ce fac” - nu este o ramură de măslin ci un nou Măr Otrăvit.
Spre deosebire însă de Prima Ispită, acum Căderea va fi definitivă.
Vaccinul, cu toate boosterele lui, nu mântuiește ci ucide.
#covid19 #vaccin #plandemie
https://www.activenews.ro/opin....ii/Ultima-Ispita-a-l
Dan Diaconu: Ne vor înlănțuiți!
Burduja ăl mic trage în forță la identitatea digitală. Un grup de securiști din Parlament au ca obiectiv obligarea tuturor românilor să-și facă un cont bancar. Nu-i rău să ai un cont, dar de ce trebuie să fie obligatoriu?
Apoi, constatăm că băncile își reduc treptat, dar sigur, prezența teritorială. De asemenea, rețeaua de ATM-uri e într-o diminuare constantă, iar comisioanele cresc continuu. Apar din ce în ce mai multe obligații pentru cetățeni: să-și autocitească la intervale regulate de timp consumurile, să raporteze autorităților diverse chestii, ba chiar să colaboreze obligatoriu cu Securitatea. Ah, nu știați încă, dar DA, e un proiect de lege. Despre ce e vorba?
Toate aceste acțiuni sunt convergente. Probabil știați despre ele, dar nu înțelegeți amploarea lor. De asemenea, n-ați aflat că marile companii IT caută să-și diversifice serviciile, printre acestea fiind și „moderarea conținutului la cerere”. Despre ce e vorba? Hmm, pur și simplu despre servicii de cenzurare. Sunt oferite inițial publicului larg(mai precis companiilor care nu-s atât de avansate în domeniul cenzurii AI), dar targetul sunt guvernele care vor plăti gras pentru asemenea servicii.
Nu știu dacă ați remarcat, dar la UM Digi deja a început propaganda pentru instalarea de sisteme fixe de radar. N-ați remarcat, nu-i așa? Într-adevăr, pe tapet se află un contract baban care ar urma să instaleze la fiecare colț de stradă sisteme video care să te amendeze chiar și când te scarpini în nas. Cică astfel va crește securitatea rutieră. Aiurea, e vorba de Big Brother-ul rutier, adică prima parte a proiectului de inginerie socială unde noi, ca de fiecare dată, am tras biletul pe care scrie: se va testat pe proști!
E o foaie de parcurs care presupune în final o introducere a creditului social. Desigur, pe model vestic, adică exact ca ăla chinezesc, dar cu mai multă propagandă. Pe moment se va introduce cel rutier, cu dispozitive capabile să te amendeze pentru orice abatere în trafic. Apoi se va face upgrade-ul camerelor municipale de supraveghere, astfel încât algoritmii AI să raporteze orice încălcare. Și, în același timp, algorimi închiriați de la giganții IT îți vor analiza fiecare picătură de conținut care-ți iese din calculator. Preventiv, desigur, și cu raportul de rigoare la Secu. Și, uite așa, simplu, ne vom trezi încătușați fără drept de apel.
Știți ce mi se pare mie ciudat în tot acest proiect monstruos? Faptul că „le-am luat fața” englezilor. Adică la cât de supravegheată era Londra, la cât de cretină e populația pe-acolo și la câte încercări de Big Brother s-au făcut până acum, nu înțeleg de ce nu s-a continuat cu experimentarea pe ei. Mă rog, se pare că sutele de milioanele de camere video gata instalate în Anglia au cântărit infinit mai puțin decât gașca celor trei dobitoci de la noi gata să servească orice interes al ocupantului.
https://www.activenews.ro/opin....ii/Dan-Diaconu-Ne-vo
https://angazajamii.com/read-blog/718
http://redonion.social/read-blog/3998
https://www.truthsocialviet.com/read-blog/19100
https://pinpotha.org/read-blog/1585
https://blaquecat.com/community/read-blog/6746
https://scrolllink.com/read-blog/55570
https://airtok.in/read-blog/9808
https://youslade.com/read-blog/3629
https://chumzapp.com/read-blog/3449