ZAHĂR, PLASTIC, ALIMENTE ULTRA-PROCESATE = CANCER. Ce înseamnă o alimentație sănătoasă? Sfaturile doctorului Joseph Mercola.

„Pericolele consumului excesiv de zahăr sunt de mult dovedite și au fost recunoscute oficial în Ghidul american pentru o alimentație sănătoasă din anii 2015-2020, care recomandă limitarea zahărului adăugat la 10% din numărul zilnic de calorii. Nu vă amăgiți, însă: acest obiectiv este aproape imposibil de atins cu un stil alimentar bazat pe hrană procesată,” avertizează dr. Joseph Mercola în deschiderea unei analize vaste, pe care am tradus-o pentru cititorii ActiveNews.

60% din alimentele procesate consumate de americani sunt ultra-procesate și contribuie în proporție de 90% la consumul de zahăr adăugat din SUA.
Printre exemplele de alimente ultra-procesate se numără cerealele pentru micul dejun, pizza, crochetele de pui, sucurile carbogazoase, chipsurile, gustările sărate/dulci/picante, produsele de patiserie ambalate, mâncărurile congelate care pot fi preparate la cuptorul cu microunde, supele și sosurile instant.
Studiile au evidențiat riscurile hranei bazate pe alimente procesate bogate în zahăr, arătând că multe dintre epidemiile actuale își au originea în consumul excesiv de zahăr, deoarece acesta cauzează obezitate și rezistență la insulină.
Cercetătorii francezi avertizează acum că alimentele ultra-procesate cresc riscul de cancer, și cu cât consumați mai multe alimente ultra-procesate, cu atât crește și riscul; fiecare creștere de 10% a consumului de alimente ultra-procesate a crescut rata cancerului cu 12%.

Un meniu de tip fast-food constând dintr-un burger, cartofi prăjiți și un suc poate conține lejer numărul de calorii necesare pentru o zi întreagă, lăsându-vă, însă, organismul lipsit de vitamine, minerale, enzime vii, micronutrienți și grăsimi sănătoase. Acest tip de hrană, consumată zilnic timp de luni și ani la rând, vă va împiedica în mod automat să vă mențineți o stare bună de sănătate.

De fapt, studiile sugerează că alimentația bogată în carbohidrați rafinați este la fel de periculoasă ca fumatul, crescând riscul de cancer pulmonar cu până la 49%. Cercetătorii au prezis, de asemenea, că obezitatea va întrece fumatul ca principală cauză a deceselor provocate de cancer. Din nefericire, americanii nu numai că mănâncă preponderent alimente procesate, dar 57,9% din ceea ce consumă adulții este ultra-procesat - produse aflate la limita extremă a spectrului de alimente „prelucrate semnificativ” - în timp ce 67% din hrana copiilor este compusă din alimente ultra-procesate.

Definiția alimentelor ultra-procesate

Printre exemplele de alimente ultraprocesate se numără cerealele pentru micul dejun, pizza, crochetele de pui, sucurile carbogazoase, chipsurile, gustările sărate/dulci/picante, produsele de patiserie ambalate, mâncărurile congelate care pot fi preparate la cuptorul cu microunde, supele și sosurile instant. În termeni mai generali, alimentele ultra-procesate pot fi definite ca produse alimentare care conțin unul sau mai multe dintre următoarele:

Ingrediente care nu sunt folosite în mod tradițional la gătit
Cantități nefiresc de mari de zahăr, sare, uleiuri industriale procesate și grăsimi nesănătoase
Arome artificiale, coloranți, îndulcitori chimici și alți aditivi care imită calitățile senzoriale ale alimentelor neprocesate sau minim procesate (exemplele includ aditivi care creează texturi și o senzație gustativă plăcută)
Conservanți și substanțe chimice care asigură un termen de valabilitate nefiresc de lung.
Ingrediente obținute prin inginerie genetică, care, pe lângă potențialele riscuri pentru sănătate, tind să fie puternic contaminate cu erbicide toxice, precum glifosatul, 2,4-D și dicamba.

Concret, în aceste categorii intră aproape orice aliment ambalat într-o cutie, conservă sau ambalaj de plastic, inclusiv pâinea din comerț, carnea pentru sandvișuri și supele la conservă. Chiar și unele conserve de pește și carne conțin aditivi procesați, pe bază de zahăr și uleiuri vegetale.

Nu doar zahărul creează o dependență foarte mare (depășind-o pe cea a cocainei, conform unor studii), ci și alte ingrediente, în special sarea și grăsimile. De fapt, industria alimentelor procesate a transformat poftele alimentare într-o formă de artă. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării și, făcând ca produsele lor alimentare să creeze dependență, producătorii își asigură vânzări constante.

Alimentele ultra-procesate sunt corelate cu un risc crescut de cancer

Mai multe studii au evidențiat riscurile hranei bazate pe alimente procesate bogate în zahăr, arătând că multe dintre epidemiile actuale își au originea în consumul excesiv de zahăr, deoarece acesta cauzează obezitate și rezistență la insulină. Mai recent, un grup de cercetători francezi au avertizat că alimentele ultra-procesate cresc riscul de cancer și cu cât consumați mai multe alimente ultra-procesate, cu atât riscul este mai mare.

Aproape 105.000 de participanți la studiu, dintre care majoritatea erau femei de vârstă mijlocie, au fost urmăriți pentru o perioadă medie de cinci ani. Aproximativ 18% din alimentația lor era ultra-procesată, iar rezultatele au arătat că fiecare creștere de 10% a cantității de mâncare ultra-procesată a crescut incidența cancerului cu 12%, adică 9 cazuri de cancer în plus la 10.000 de oameni pe an.

De exemplu, riscul de cancer la sân a crescut cu 11% la fiecare creștere de 10% a consumului de alimente ultra-procesate. Băuturile zaharoase, alimentele grase și sosurile au fost asociate cel mai frecvent cu cancerul, în general, în timp ce alimentele zaharoase au fost cel mai puternic corelate cu cancerul la sân. Potrivit autorilor, „Aceste rezultate sugerează că creșterea accelerată a consumului de alimente ultra-procesate ar putea determina o incidență tot mai mare a cancerului în următoarele decenii.”

Alimentația este un factor-cheie pentru sănătate și longevitate

Potrivit unui studiu publicat anul trecut, o alimentație defectuoasă este asociată unui risc crescut de mortalitate cardiometabolică (deces cauzat de diabetul de tip 2, boli de inimă și accidente vasculare cerebrale). Potrivit autorilor, aportul insuficient de alimente esențiale, precum fructele, legumele, nucile, semințele și omega-3 de origine animală, coroborat cu un consum excesiv de alimente procesate, precum carnea și băuturile îndulcite cu zahăr, a reprezentat peste 45% din totalul deceselor cardiometabolice din 2012.

Cu alte cuvinte, cu cât consumați mai multe alimente procesate și mai puține alimente integrale, cu atât crește riscul de boli cronice și de deces. Un alt studiu a relevat faptul că un consum de cartofi prăjiți de două sau mai multe ori pe săptămână poate dubla riscul de deces din toate cauzele. Consumul de cartofi care nu erau prăjiți nu a fost asociat cu o creștere a riscului de mortalitate, sugerând că prăjirea - și cel mai probabil alegerea uleiului - este principala problemă.

Mâncarea ultra-procesată a devenit norma

Americanii nu sunt singurii care consumă prea multă mâncare artificială. După cum am menționat mai sus, cercetările sugerează că aproape 60% din totalul caloriilor din alimentația unui american tipic provin din alimente ultra-procesate, dar nici canadienii sau britanicii nu sunt cu mult în urmă, mâncarea ultra-procesată reprezentând 50% din alimentația acestora. În general, țările dezvoltate consumă cantități considerabile de alimente procesate, iar statisticile despre boli dezvăluie absurditatea acestei tendințe.

Fără îndoială, reducerea consumului de zahăr este o prioritate în cazul în care sunteți supraponderal, rezistent la insulină sau vă luptați cu o boală cronică. S-a estimat că simpla atașare a unor etichete privind conținutul de zahăr al produselor ar putea ajuta sistemul american de sănătate să economisească până la 31 de miliarde de dolari din costurile aferente serviciilor medicale, prevenind 354.400 de cazuri de boli cardiovasculare și 599.300 de cazuri de diabet zaharat de tip 2 în decurs de 20 de ani.

În SUA, în fiecare an, se cheltuie mai mult de 1 trilion de dolari pentru tratarea bolilor cauzate de zahăr și de mâncarea nesănătoasă, care acoperă toată gama de boli, de la obezitate și diabet, până la boli de inimă și cancer. Potrivit unui raport privind incidența cancerului la nivel mondial, publicat în 2014, obezitatea este cauza unui număr de aproximativ 500.000 de cazuri de cancer din întreaga lume în fiecare an. Un studiu britanic mai recent estimează că obezitatea ar putea fi cauza unui număr suplimentar de 670.000 de cazuri de cancer numai în Regatul Unit în următorii 20 de ani. [...]

Contaminarea cu plastic - un alt motiv major de îngrijorare

Poluarea cu plastic își pune amprenta și asupra sănătății, deoarece atât alimentele, cât și apa sunt din ce în ce mai contaminate cu aceste particule toxice. Potrivit grupului pentru protejarea mediului Ocean Conservancy, unele produse din plastic rezistă atât de mult timp încât vor fi recognoscibile și după 400 de ani.

O problemă la fel de alarmantă este cea a plasticului care se descompune în bucăți microscopice. Particulele de microplastic, care au o dimensiune mai mică de 5 milimetri, tulbură, pur și simplu, oceanele în anumite locuri.

Purtate de curenții oceanici, vârtejurile de materiale plastice acoperă în prezent aproximativ 40% din suprafața oceanelor din întreaga lume. Acestea sunt ingerate de pești și de alte viețuitoare marine - fapt bine cunoscut. Dar abia recent au ajuns cercetătorii la concluzia logică că nu doar viețuitoarele marine ingerează plastic - ci și dumneavoastră, probabil.

Un studiu comisionat de publicația media Orb a dezvăluit date alarmante despre poluarea cu plastic a apei de la robinet, 83% din probele testate la nivel mondial dovedindu-se a fi contaminate. În Statele Unite, s-a constatat că 94% dintre probele de apă de la robinet conțineau plastic - cel mai mult dintre toate zonele testate. Orb menționează șase surse primare de „plastic invizibil”, una dintre acestea fiind microfibrele sintetice de la hainele sintetice, ca de exemplu cele din polar, acrilic și poliester.

Microfibrele sunt eliberate în timpul spălării, iar forma neregulată a acestor particule de plastic le poate face mai greu de eliminat de către organismele marine decât alte microplastice.

Microperlele - acele mici granule de plastic pe care poate le-ați văzut în produsele de spălare a feței sau în săpunul pentru mâini - reprezintă o altă sursă a poluării cu plastic, care sfârșește apoi în farfuria și în corpul dumneavoastră. Microperlele sunt atât de mici încât trec prin scurgerea de la baie și călătoresc cu ușurință prin stațiile de epurare a apelor uzate, deoarece sunt prea mici pentru a fi prinse în timpul procesului de filtrare.

Opt milioane de tone de materiale plastice de unică folosință, cum ar fi furculițele, pungile, paiele și recipientele pentru mâncarea la pachet, ajung, în fiecare an, în canalele noastre navigabile, descompunându-se, în cele din urmă, în microplastice.

Ca urmare a acestei poluări cu plastic, o treime din peștele capturat în Canalul Mânecii conține microperle, la fel ca și 83% din langustinele vândute în Marea Britanie. Cea mai mare parte a sării de mare conține, de asemenea, fragmente de plastic.

Plasticul poluează și terenurile agricole

Poluarea cu plastic afectează inclusiv terenurile agricole. Potrivit unui studiu publicat în Science of the Total Environment, se estimează că răspândirea anuală a materialelor plastice pe uscat este de 4 până la 23 de ori mai mare decât cea din oceane. Utilizarea nămolurilor provenite din stațiile de epurare (biosolizi) ca îngrășământ poate fi deosebit de problematică. Datele sugerează că între 125 și 850 de tone de microplastic la un milion de locuitori ajung în solurile agricole europene în fiecare an.

Pentru o sănătate mai bună, reduceți consumul de alimente procesate

Aproximativ 90% din banii pe care americanii îi cheltuie pe mâncare se duc pe alimente procesate. Dacă luăm în considerare faptul că aproape 60% din aceste alimente sunt ultra-procesate, rezultă că, în esență, mai mult de jumătate din hrana zilnică a unui american tipic este compusă din produse alimentare care pot fi cumpărate de la benzinăria locală. Mai puțin de 30% din calorii provin din alimente neprocesate sau minim procesate, iar mai puțin de 1% din aportul caloric zilnic provine din legume!

Pe lângă faptul că sunt departe de a fi naturale și, prin urmare, lipsite de nutrienți valoroși, alimentele ultra-procesate contribuie în proporție de 90% la consumul de zahăr adăugat din SUA. Aproximativ 2% din totalul caloriilor din alimentele procesate provin din zaharuri adăugate. Prin definiție, cele neprocesate sau minim procesate nu conțin deloc. Alimentele ultra-procesate, pe de altă parte, își extrag 21% din calorii din zaharuri adăugate.

Din acest motiv, reducerea consumului de zahăr presupune renunțarea la alimentele procesate, în special la cele ultra-procesate - practic, orice aliment care nu provine direct dintr-o vie, dintr-un arbust, pom sau din pământ. Cercetările arată că doar 7,5% din populația SUA, adică persoanele care consumă cantitatea cea mai mică de alimente procesate, respectă, de fapt, recomandările pentru o alimentație sănătoasă din SUA, conform cărora maximum 10% din caloriile zilnice ar trebui să provină din zaharuri.

Ce înseamnă o alimentație sănătoasă?

Din punctul meu de vedere, o dietă alcătuită din 90% hrană naturală și doar 10% sau mai puțin alimente procesate este un obiectiv realizabil pentru majoritatea oamenilor și ar putea face o diferență semnificativă în privința greutății corporale și a stării generale de sănătate. Cu excepția cazului în care călătoresc, alimentația mea este constituită în proporție de aproape 100% din alimente naturale, mare parte din ele fiind cultivate pe proprietatea mea. Trebuie pur și simplu să vă luați acest angajament și să îi acordați o prioritate ridicată.

Iată câteva recomandări nutriționale generale, care vă vor ajuta să preluați controlul asupra sănătății dumneavoastră:


Puneți accent pe alimentele crude, proaspete și evitați cât mai mult posibil alimentele procesate (dacă se vând la conservă, sticlă sau într-un ambalaj și au o listă de ingrediente, înseamnă că sunt procesate).
Limitați drastic consumul de carbohidrați (zaharuri rafinate, fructoză și cereale procesate).
Creșteți consumul de grăsimi sănătoase până la 50-85% din aportul caloric zilnic. (Rețineți, nu consumul de grăsimi alimentare este cauza acumulării de kilograme. Zahărul/fructoza și cerealele sunt cele responsabile de îngrășare.)
Puteți mânca o cantitate nelimitată de legume fără amidon. Datorită conținutului caloric scăzut, majoritatea alimentelor din farfurie ar trebui să fie legume.
Consumați proteine într-o cantitate de 0,7-1,0 grame per kilogram de masă corporală slabă.
Înlocuiți sucurile și alte băuturi îndulcite cu apă pură, filtrată.


#alimentatie #sanatate #josephmercola

https://www.activenews.ro/stir....i/ZAHAR-PLASTIC-ALIM