Un examen pentru judecatorii de la ICCJ care analizeaza recursul privind certificarea pandemiei pe teritoriul României de către CNSU: Vom vedea dacă la ICCJ se aplică legea și dacă mai există principiul securității juridice în România sau dacă, pentru unii judecători de la ICCJ, CNSU înseamnă Arafat și legea nu mai contează.

Cunoașteți ce s-a întâmplat în perioada asta a ”pandemiei”: CNSU a dat hotărâri și le ținea la sertar, fără să le publice în Monitorul Oficial, în condițiile în care Legea nr. 24/2000 prevede că orice act normativ pentru a produce efecte juridice trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

Dacă nu este publicat în Monitorul Oficial actul normativ respectiv nu există juridic. Însă cu toate acestea multe hotărâri ale CNSU nu au fost publicate în Monitorul Oficial, dar ni s-au aplicat.

Ce s-a întâmplat până acum?
Hotârâri definitive prin care ICCJ a stabilit, în mod definitiv că hotărârile CNSU sunt inexistente, criticile invocate de către cetățeni fiind identice:

1. În dosarul nr. 3251/2/2021, reclamant Elena Radu, prin decizia nr. 3479/09.06.2021, ICCJ a admis recursul și a anulat hotararea CNSU nr. 9/2021 motivand că sunt aplicabile dispozitiile art 11 din Legea nr. 24/2000 iar susținerile că nu i s-ar aplica CNSU aceste dispozitii pentru ca este organ interinstitutional, ar insemna că ar fi o entitate înființată în afara cadrului constituțional. Drept urmare, CNSU are același statut juridic ca si institutiile care au concurat la formarea lui. Hotararile CNSU trebuie publicate in Monitorul oficial conform art. 11 din Legea nr. 24/2000 pentru ca acestea să intre in vigoare si sa producă în mod legal efecte juridice, iar nepublicarea lor determina anularea actului;

2. În dosarul nr. 4331/2/2021, reclamant Secu Adrian, Curtea de Apel București a constatat inexistenţa art.1 din HCNSU nr.40/2021 şi a Anexelor aferente, precum şi inexistenţa HCNSU nr.28/2021 şi a Anexelor la aceasta, iar ICCJ la 20.07.2021 a respins recursul CNSU (ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000 din cauza nepublicării în Monitorul Oficial a Hotărârilor CNSU);

3. În dosarul nr. 4292/2/2021, reclamanta EVA ADRIENNE DAVHOLM a invocat inexistenta/anularea a 3 hotărâri CNSU: 28/2021, 36/2021 și 39/2021 motivat de faptul că nu au fost publicate în Monitorul Oficial, fiind încălcat art 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000.

Curtea de Apel Bucuresti a constatat că pe rolul Curții de Apel București se află înregistrate dosarele: nr. 4331/2/2021 care are ca obiect „constatare inexistenţă/anulare act – Hotărâre CNSU nr. 36/2020”, nr. 2516/2/2021 care are ca obiect „constatare inexistenţă/anulare act – Hotărâre CNSU nr. 28/2021”, iar motivele din cererile de chemare în judecată ce fac obiectul acestor dosare sunt identice cu cele din cererea reclamantei Eva Davholm. Din aceste motive, a disjuns cererea care avea ca obiect hotararile CNSU nr. 36/2020 si nr. 28/2021, formându-se dosarul nr. 4703/2/2021.
Astfel, în ceea ce privește cererea reclamantei Eva Davholm:
- În dosarul nr. 4292/2/2021, Curtea de apel Bucuresti a constatat la 08.07.2021 inexistenţa HCNSU nr. 39/2021 şi a Anexei, care face parte integrantă din hotărâre, hotararea rămând definitivă prin respingerea recursului de către ICCJ;

- În dosarul nr. 4703/2/2021, Curtea de Apel Bucuresti a dispus ” În baza art. 413 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă suspenda judecata cererii în privinţa HCNSU nr. 36/2020 şi HCNSU nr. 28/2021 până la soluţionarea în mod definitiv a dosarelor nr. 4331/2/2021 şi nr. 2516/2/2021.”

Între timp, în mod definitiv, dosarul n. 4331/2/2021 a fost solutionat, constatându-se inexistența hotărârii CNSU nr. 28/2021.

Drept urmare, dna Eva Davholm care a atacat 3 hotarari ale CNSU pe motiv că nu au fost publicate în Monitorul Oficial, are:
- 2 hotarari CNSU nr. 28/2021 și nr. 39/2021 – pentru care ICCJ a stabilit in mod definitiv că sunt inexistente ca urmare a faptului că nu au fost publicate în Monitorul Oficial;

- 1 hotărâre CNSU nr. 36/2021 pentru care asteapta solutionarea de către ICCJ in dosarul nr. 2516/2/2021* unde s-au invocat aceleasi motive ca si ale dumneaei că este inexistenta pentru că nu s-a publicat în Monitorul Oficial (hotararea ICCJ invocandu-i-se ulterior in dosarul nr. 4703/2/2021 pentru ca vizeaza aceeasi hotarare CNSU, pentru aceleasi motive si este solutionata tot in contradictoriu cu CNSU).

In cazul in care completul ICCJ care solutioneaza dosarul nr. 2516/2/2021* se va gândi să ignore dispozițiile art 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000 și jurisprudenta ICCJ si va respinge recursul lui Secu Adrian in acest dosar, să explice Evei Davholm și lui Secu Adrian: acest complet, CSM si IJ unde mai este securitatea juridică în România și de ce hotărârile se pronunță după cum le place unora sau altora.
Nu de alta, dar sunt si niste hotarari CEDO in sensul acesta impotriva Romaniei pe incalcarea principiului securitatii juridice, chiar pe spețe similare, în care ICCJ a zis intr-un dosar intr-un fel, iar in alte dosare in altfel.
Justitia nu se face după ce anume vizează actul atacat si cum i-ar conveni puterii executive. Legea se aplica la fel.
(ca sa va fie mai clar care este miza acestui dosar: prin Hotararea CNSU nr. 36/2020 s-a certificat pandemia in Romania).

Am scris această postare pentru că m-am săturat în această perioadă a ”pandemiei” de judecători care și-au uitat rolul constituțional prevăzut de art 126 alin. (6) din Constituție ”Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat..” și se comporta ca anexa a puterii executive (fac ei legale prin hotărârile pronunțate, actele administrative nelegale emise de puterea executivă).

#elenaradu