Cum ar fi „tranzacționați” pacienții din România printr-o bursă medicală – Iosefina Pascal, la GOLD FM.

Jurnalista Iosefina Pascal a declarat în cadrul emisiunii „Scamatoriile Iosefinei”, de la GOLD FM, că: „Sistemul privat de sănătate a fost decontat masiv, a prosperat, iar statul a decontat cel mai puțin de la Casa de Asigurări de Sănătate. Se urmărește privatizarea sistemului medical din România pentru combinații pe bani mulți”.

Iosefina Pascal explică mecanismul prin care pacienții din România ar fi „tranzacționați” de la stat la privat, acolo unde au mai mult de plată: „Un cetățean are o problemă cardiovasculară, de exemplu, și se duce la medicul de familie care îi dă trimitere la medicul specialist cardiolog. Acesta din urmă îi recomandă anumite proceduri, dar pentru că nu mai sunt fonduri, este trimis la privat”.

Această lipsă de fonduri ar intra în contradicție cu plata lunară a angajaților din România pentru asigurările medicale retrase automat din salariu. La privat, însă, pot exista fonduri și se pot face analize. „Întors la cardiolog, persoana respectivă află că mai are și alte afecțiuni, de unde vin alte analize de făcut. Este cunoscut fenomenul prin care medicii de la stat lucreză masiv și la privat și fac diverse combinații pentru a tranzacționa pacienții” – a adăugat Iosefina Pascal. „În final, persoana respectivă primește o rețetă pe o perioadă de timp pe care trebuie să o ia de la farmacie”.
„Bursa de la Casa de Asigurări de Sănătate”

Toate aceste vizite prezentate de jurnalista GOLD FM se concretizează cu un pontaj la Casa de Asigurări de Sănătate care se decontează pentru fiecare unitate medicală sau farmaceutică. Toate aceste acțiuni sunt transferate apoi pe cardul de sănătate deținut de fiecare cetățean care vor fi decontate către respectivele unități medicale.

“Uite așa are loc o bursă sanitară în care sunt jucați pacienții” – susține Iosefina Pascal. „În tot acest joc, sistemul privat de sănătate a decontat cel mai mult de la Casa de Asigurări de Sănătate, acesta a prosperat. Iar potrivit lui Andrei Baciu, mai urmează și o asigurare de sănătate paralelă, dacă vrei să beneficiezi de servicii mai bune la stat”.
Cazul Elias, clinica Diaverum și presupusele în nereguli

Iosefina Pascal caracterizează Spitalul Universitar de Urgență Elias din București ca fiind o „ruină” și o „bombă biologică” datorită posibilelor probleme cu curățenia și cu dăunătorii. În ciuda acestor fapte prezentate, spitalul este încă activ, iar acolo lucrează chiar medici de renume. Mugur Ardelean, managerul spitalului, nu ar fi nici el lipsit de probleme, neavând niciun intereres să stabilizeze situația spitalului.

„Din declarația acestuia de avere din 2019 aflăm că soția sa lucrează la Spitalul Floreasca, ca profesor la Carol Davila, dar și la clinica privată Diaverum. Această clinică a îngropat de vii 15 bolnavi de Covid-19 în martie 2020 pentru că făceau dializă laolaltă infectați cu neinfectați. Văzând că se îngroașă gluma, pacienții au fost trimiși la spitale de stat unde s-au infectat atât cadrele medicale, cât și cei internați acolo” – spune jurnalista GOLD FM.

Pentru că au încălcat regurile privind ancheta epidemiologică, clinica Diaverum a primit atunci o amendă. În tot acest proces, spitalele de stat ar fi distruse încet-încet, privatizând astfel sistemul de sănătate, potrivit Iosefinei Pascal.

Emisiunea “Scamatoriile Iosefinei”, moderată de Iosefina Pascal, se difuzează de luni până joi, la Gold FM, de la ora 16. Înregistrările integrale pot fi urmărite pe paginile de YouTube și Facebook ale Radio Gold FM România.

#covid19 #plandemie

https://solidnews.ro/sanatate/....2022/02/17/cum-ar-fi

 

solidnews.ro

Cum ar fi „tranzacționați” pacienții din România printr-o bursă medicală – Iosefina Pascal, la GOLD FM - Solid News

Autor: Adrian Lambru Jurnalista Iosefina Pascal a declarat în cadrul emisiunii „Scamatoriile Iosefinei”, de la GOLD FM, că: „Sistemul privat de sănătate a fost decontat masiv, a prosperat, iar statul a decontat cel mai puțin de la Casa de Asigurări d

Forbes: Compania Moderna se prăbușește. Pierderile depășesc 140 de miliarde de dolari.

Acțiunile Moderna s-au prăbușit luni, după ce rezultatele dezamăgitoare ale studiilor și o serie de vânzări din partea directorilor executivi ai firmei s-au adăugat la îngrijorările care au făcut ca una dintre cele mai performante acțiuni de anul trecut să se prăbușească cu peste 70%, scrie revista Forbes.

Acțiunile Moderna au scăzut luni cu până la 13%, ajungând la un minim al ultimelor 10 luni, la mai puțin de 140 de dolari, ceea ce a dus la o scădere a acțiunilor cu peste 30% în ultima lună, pe fondul unei vânzări axate în mare parte pe firmele din domeniul tehnologiei și al asistenței medicale a căror valoare a crescut vertiginos în timpul pandemiei.

În ultimele săptămâni, această prăbușire a fost deosebit de rea pentru acțiunile legate de Covid-19, spune analistul Geoff Meacham de la Bank of America, care subliniază că gigantul farmaceutic Pfizer, în scădere cu 2% luni, a fost de asemenea prins în această situație, în ciuda promisiunilor pilulei sale antivirale Covid, după ce a avertizat în raportul său de profit pentru trimestrul al patrulea că vânzările de vaccinuri vor încetini în acest an.

În condițiile în care cazurile de Covid au scăzut de la maximele istorice, experții au pus din ce în ce mai mult la îndoială dacă vaccinurile vor fi un flux de venituri sustenabil în anii următori, iar la aceste îngrijorări se adaugă un studiu publicat vineri de CDC, care a arătat că vaccinurile de rapel Moderna și Pfizer și-au pierdut substanțial din eficacitate după aproximativ patru luni.

Pierderile recente ale Moderna urmează, de asemenea, după o serie de documente de reglementare publicate vineri seara, care arată că patru directori Moderna – inclusiv directorul general miliardar Stéphane Bancel – au vândut săptămâna trecută un număr total de 23.281 de acțiuni pentru aproximativ 3,6 milioane de dolari.

Reprezentând majoritatea vânzărilor totale, Bancel s-a debarasat de 19.000 de acțiuni pentru aproximativ 155 de dolari bucata, obținând venituri înainte de impozitare de aproximativ 3 milioane de dolari, ca parte a unui plan de tranzacționare care l-a ajutat pe bărbatul de 49 de ani să vândă peste 2 milioane de acțiuni în timpul pandemiei.

Într-o declarație, un purtător de cuvânt al Moderna a declarat că Bancel „a investit personal în fiecare dintre rundele de finanțare” ale firmei înainte de oferta publică inițială din 2018 și rămâne proprietarul a 21,8 milioane de acțiuni ordinare ale Moderna.

#covid19 #plandemie #moderna

https://solidnews.ro/externe/2....022/02/18/forbes-com

 

solidnews.ro

Forbes: Compania Moderna se prăbușește - Solid News

Forbes: Compania Moderna se prăbușește. Pierderile depășesc 140 de miliarde de dolari Acțiunile Moderna s-au prăbușit luni, după ce rezultatele dezamăgitoare ale studiilor și o serie de vânzări din partea directorilor executivi ai firmei s-au adăugat

CDC recunoaște că testele nazale COVID pot fi folosite pentru a recolta ADN-ul.

CDC recunoaște că testele nazale COVID pot fi folosite pentru a recolta ADN-ul: ”Există o șansă de 10% ca acesta să fi ajuns într-un laborator pentru o analiză de secvențiere genomică”.

CDC a publicat miercuri pe Twitter o postare controversată, recunoscând că americanii care au făcut un test PCR cu tampon nazal Covid-19 este posibil să le fi fost recoltat ADN-ul, scrie Info Wars.

„Îți amintești acel test #covid19 cu tamponul nazal pe care l-ai făcut?”, se arată în postare. „Ce s-a întâmplat cu tamponul? Dacă a fost procesat cu un test PCR, există o șansă de 10% ca acesta să fi ajuns într-un laborator pentru o analiză de secvențiere genomică. Aflați mai multe despre acest proces și importanța lui”.

La postarea de pe Twitter a CDC este legat un videoclip realizat de site-ul de tehnologie Wired care explică modul în care tampoanele nazale detectează noi tulpini de SARS-CoV-2.
Raportul video spune că presupusele „10%” din probele colectate sunt trimise pentru teste de secvențiere genomică, susținând că oamenii de știință analizează doar componența genetică a virusurilor și nu ADN-ul oamenilor conectați la fiecare probă.
Secvențierea se face în cooperare între agențiile locale, de stat și federale, precum și laboratoarele academice și clinice.

Deși ei susțin că există „10% șanse” ca probele să fie testate, numărul este cu siguranță mult mai mare.

#covid19 #vaccin #plandemie

https://solidnews.ro/sanatate/....2022/02/18/cdc-recun

 

solidnews.ro

CDC recunoaște că testele nazale COVID pot fi folosite pentru a recolta ADN-ul - Solid News

CDC recunoaște că testele nazale COVID pot fi folosite pentru a recolta ADN-ul: ”Există o șansă de 10% ca acesta să fi ajuns într-un laborator pentru o analiză de secvențiere genomică”. CDC a publicat miercuri pe Twitter o postare controversată, recu

Dr. Vasile Astărăstoae: Sigur și eficient. Un slogan care trebuia sancționat, cel puțin pentru dezinformare. De la talidomidă la vaccinul mARN.

De peste un an, suntem bombardați cu sloganul: „vaccinul este sigur și eficient”. Dacă Consiliul Național al Audiovizualului, Colegiul Medicilor, Consiliul Național de Combatere a Discriminării etc. nu ar fi ocupați cu vânătoarea „conspiraționiștilor” și „teroriștilor”, astfel de afirmații ar fi fost sancționate – cel puțin pentru dezinformare. Până în prezent, nu există niciun medicament/vaccin, care să fie în aceeași proporție și sigur și eficient. Cu cât este mai eficient cu atât numărul de reacții adverse, accidente/incidente este mai mare și viceversa. Medicamentul/vaccinul, fiind o intervenție externă, produce (la fel ca boala) un răspuns variabil al organismului, care ține de multiplii factori între care și individualitatea biologică. Concludent în acest sens este, de exemplu chimioterapia în cancer. De aceea trebuie ca fiecare caz să fie analizat individual și să se facă o posologie a riscurilor.

Secolul XX a fost marcat de o adevarată revoluție în terapeutica medicală și în medicina preventivă.Vaccinul revoluționar anti-polio, bazat pe un poliovirus mort, dezvoltat de Jonas Salk (în 1955) a jugulat epidemiile de poliomelită. Salk a fost considerat pe bună dreptate un erou; a fost apreciat și pentru că a refuzat să breveteze vaccinul, făcându-l disponibil pentru toată lumea.

Până în anii 1960, industria farmaceutică se bucura de onorabilitate și credibilitate. Companiile farmaceutice erau printre cele mai admirate (precum și cele mai profitabile) afaceri. Ele au adus pe piață o mulțime de medicamente, care combat boli netratabile anterior (boli de inimă, artrită reumatoidă, hipertensiune arterială, anxietate, durere, infecții bacteriene, astm, contraceptive, cancer etc.) la prețuri decente. Succesul a dus la concentrarea de capital și apariția Big Pharma.

Între 1957 și 1962, un medicament a fost intens prescris femeilor gravide ca remediu pentru grețurile matinale – talidomida. În Anglia, se comercializa sub numele Distaval. Reclamele susțineau: „Distaval poate fi administrat cu deplină siguranță femeilor însărcinate și mamelor, care alăptează, fără efecte adverse asupra mamei sau copilului”. Alexander Leslie Florence, medic generalist în Scoția, este primul profesionist, care pune la îndoială această afirmatie și într-o scrisoare către BMJ (în 196 raportează reacții adverse la patru dintre pacienții săi. În anul următor, William McBride, un medic obstetrician australian, a contactat producătorii de talidomidă pentru a-i avertiza că medicamentul a fost asociat cu malformații și decese. Insensibili, producatorii l-au ignorat și au continuat să promoveze medicamentul, lăudându-se cu „siguranța lui excepțională”.

Dornic să prevină decesele și malformatiile copiilor, McBride a scris un articol pentru The Lancet, în iunie 1961, care avertiza despre pericolele talidomidei mai ales apariția focomeliei (absența unuia sau mai multor segmente ale membrelor). Articolul a fost respins. A revenit cu o scrisoare către editor (tot la The Lancet) în care descrie „multe anomalii severe” la 1 din 5, la copiii născuți de femeile, care au luat medicamentul în timpul sarcinii. Din neatenția editorilor scrisoarea a fost publicată. A urmat o avalanșă de confirmări. După o investigație federală din Germania, Chemie Grünenthal a încetat distribuția talidomidei pe 26 noiembrie 1961 – la mai bine de 5 ani după ce medicamentul a devenit disponibil. Distribuitorii din Marea Britanie au urmat exemplul pe 2 decembrie 1961. În 1962, talidomida a fost interzisă în majoritatea țărilor după ce peste 10.000 de copii s-au născut cu anomalii fizice.

Vaccinurile au avut și ele multe incidente. În 1955, peste 250 de cazuri de poliomielită au fost atribuite vaccinurilor (care trecuseră testele de siguranță) produse de compania Cutter Laboratories. Din 1955 până în 1963, se estimează că 10 – 30% dintre vaccinurile antipoliomielitei administrate în SUA au fost contaminate cu virusul simian 40 (SV4. În 1976, a existat un risc crescut de apariție a unei tulburări neurologice grave – Sindrom Guillain-Barré (GBS), în urma vaccinării cu un vaccin împotriva gripei. Când peste 40 de milioane de oameni au fost vaccinați, oficialii federali din SUA au decis oprirea imunizării până când problema ar putea fi explorată. Institute of Medicine (IOM), în 2003, a concluzionat că persoanele, care au primit vaccinul antigripal din 1976, au avut un risc crescut de a dezvolta GBS. În 1998, FDA a aprobat vaccinul RotaShield. La scurt timp, unii sugari au dezvoltat invaginație intestinală. CDC a recomandat două investigații de urgență, care au arătat că vaccinul RotaShield a provocat invaginație la unii sugari sănătoși sub vârsta de 12 luni. S-a retras recomandarea de a vaccina sugarii cu vaccin RotaShield® (în 1999). Un risc crescut de narcolepsie (o tulburare cronică de somn) a fost raportat în urma vaccinării cu Pandemrix, un vaccin monovalent antigripal H1N1, în 2009 (sursa Centres for Disease Control and Prevention).

În 2021, doar 28% dintre americani aveau o părere bună despre Big Pharma. De fapt, Big Pharma este a doua cea mai urâtă industrie din America (Drugwatch – 2021).

De unde această neîncredere? „Acesta este un adevăr trist: reputația îngrozitoare a industriei farmaceutice inhibă acum utilizarea unora dintre cele mai salvatoare produse ale sale. De ce sunt atât de mulți oameni suspicioși față de farmacie, în general, și de vaccinuri în special? Este destul de ușor să-ți dai seama. Industria se angajează într-un comportament rău de câteva decenii, iar aceste răni auto-provocate au întors o mare parte din public împotriva ei.” (Stewart Lyman, Pharma’s tarnished reputation helps fuel the anti-vaccine movement, 2019).

Big Pharma este un termen folosit pentru 14 cele mai mari companii farmaceutice din lume, cotate la bursă. Are are o istorie bogata de scandaluri, acuzații de fraudă, mită și procese. „Big Pharma este cel mai mare fraudator al Guvernului Federal American în conformitate cu Legea privind revendicările false” (sursa Public Citizen 2016). În ultimele decenii, zeci de companii farmaceutice și biotehnologice au fost trimise în instanță în SUA pentru o varietate de fapte cum ar fi: creșteri obscene ale prețurilor la medicamentele mai vechi (Turing/Marathon/AMAG Pharmaceuticals), reducerea producției de medicamente pentru cancer pentru a crește prețurile (Aspen Pharmacare), falsificarea datelor despre medicamentele pentru cancer (Acerta), utilizarea „donațiilor false” universitare pentru a stimula afacerile (NantHealth), absența anunțului de avertizare cu privire la riscurile grave ale medicamentelor pe eticheta produsului (Roche’s Actemra), studiu clinic care a dus la un deces și la mai multe boli (Bial/Biotrail), contribuția și profitarea de pe urma crizei opioidelor (Purdue Pharma), mituirea medicilor (companii multiple), mituirea oficialilor din domeniul sănătății (companii multiple), falsificarea datelor într-o lucrare academică (Amgen), nerespectarea rezultatelor studiilor clinice necesare (mai multe companii) etc. (Lyman, 2019).

În 2013, Johnson & Johnson a plătit 2,2 miliarde USD pentru amenzi civile și penale pentru că a pus „profitul deasupra sănătăți pacienților”. Compania a promovat ilegal medicamente antipsihotice puternice pentru persoanele în vârstă, exagerând beneficiile și minimizând efectele secundare periculoase – accidentul vascular cerebral. Johnson & Johnson se confruntă cu aproape 20.500 de procese federale pentru produsele cu pulbere de talc despre care se afirmă că au dus la cancer ovarian. Reclamanților li s-au acordat miliarde de dolari de către instanțe. Un juriu din St. Louis a acordat 4,69 miliarde de dolari pentru 22 de femei. Produsele au fost retrase de pe piață în Statele Unite și Canada, în mai 2020. DePuy, o companie a Johnson & Johnson, a plătit – în 2013, aproximativ 4 miliarde de dolari pentru a acoperi 8.000 de daune produse de implanturi metalice de șold necorespunzatoare.

Companie globală Merck a folosit „trucuri murdare” pentru a încerca să-și apere controversatul medicament anti-artrită Vioxx. Merck a creat un jurnal medical fals și a întocmit liste secrete de criticii din lumea științifică pentru a „neutraliza” și „discredita”. În 2007, Merck a fost de acord să plătească 4,85 miliarde de dolari pacienților și familiilor acestora. În 2011, Merck a pledat vinovat la acuzațiile penale legate de marketingul Vioxx și a plătit o amendă de 950 de milioane de dolari. Vioxx a fost scos de pe piață (provoca boală coronariană gravă). David Graham, de la FDA, a estimat că utilizarea Vioxx ar fi putut contribui la peste 27.000 de atacuri de cord sau decese, iar The Lancet (2014) sugerează că ar fi vorba despre 140.000 de cazuri.

Pfizer a stabilit un record pentru cea mai mare fraudă în domeniul sănătății și cea mai mare amendă penală cu 2,3 miliarde de dolari, în 2009. Anterior, mai stabilise un record pentru daune produse prin încălcarea normelor etice și legale în cercetarea clinică – incidentul Kano (Nigeria). Pfizer a încercat să lanseze un nou antibiotic, Trovan. Testele pe adulți au arătat unele efecte secundare grave ale medicamentului, inclusiv probleme hepatice și anomalii ale cartilajului. Profitând de o epidemie de meningită, Pfizer a selectat un eșantion de 200 de copii între 3 luni și 18 ani pentru a testa Trovan-ul. O lună mai târziu, 11 dintre copiii care participaseră erau morți, iar la mulți copii s-au raportat dizabilități.

În 2014, un juriu a dispus ca Takeda Pharmaceuticals și Eli Lilly să plătească nouă miliarde de dolari pacienților care au dezvoltat cancer de vezică urinară după Actos (Michelle Llamas, 2021).

În 2019, compania Laboratoarele Servier a apărut în fața instanței. Douăzeci și trei de inculpați (11 instituții și 12 persoane) se confruntau cu peste 2.600 de reclamanți în proces, doar câteva dintre cele 4.981 de victime ale unei pilule derivate din amfetamine comercializate ca Mediator. Introdus în 1976 pentru pacienții cu diabet de tip 2, supraponderali, medicamentul a fost prescris pe scară largă ca inhibitor al poftei de mâncare persoanelor altfel sănătoase, care doresc să slăbească. Laboratoarele Servier au fost condamnate la o amendă de 2,7 milioane de euro, în martie 2021. Pnemologul Irène Frachon, cea care a denunțat public periculozitatea medicamentului, în 2007, a afirmat că acest „medicament nu era un antidiabetic. Era o amfetamina deghizată și prezentată într-un mod fals ca antidiabetic”.

În august 2020, Bayer a fost de acord să plătească 1,6 miliarde de dolari pentru a rezolva aproximativ 90% din cele 39.000 de plângeri, privind dispozitivul Essure. Bayer a încetat să vândă dispozitivul în 2018 (Michelle Llamas, 2021).

Potrivit unei analize Public Citizen, Big Pharma a soluționat prin acorduri 373 de cazuri (între 1991 – 2012), plătind 35,7 miliarde de dolari pentru numeroase încălcări.

Problema majoră cu giganții farmaceutici este influența lor nesănătoasă asupra științei medicale. Industria domină cercetarea și există dovezi puternice că studiile sponsorizate de companie tind să aibă o părtinire, care favorizează produsul sponsorului. În plus, modul în care plățile farmaceutice influențează obiceiurile medicilor de a prescrie medicamente de marcă constitue un risc real pentru pacienți.

Cu toate aceste scandaluri profiturile nu au fost influențate, deoarece au fost acoperite prin creșterea prețului medicamentelor. În 2021, profiturile Big Pharma pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă sunt de așteptat să ajungă la 610 miliarde de dolari. (Drugwatch 2021)

Cum este posibil ca aceste lucruri să se întâmple?

În primul rând, concentrarea de capital a creat corporații atât de puternice încât pot influența major decizia politică. Din 1998 până în 2016, Big Pharma a cheltuit aproape 3,5 miliarde de dolari pe cheltuieli de lobby – mai mult decât orice altă industrie (sursaDrugwatch). Numeroase inițiative legislative de îngrădire a abuzurilor au fost blocate.

Apoi, producătorii de medicamente știu că oamenii le vor cumpăra produsele, indiferent cât de mult le displace o companie. Eliminarea micilor firme și politica brevetelor face ca, în general, să nu se poata cumpăra un anumit medicament de la o companie concurentă. Bolnavii se afla într-o situație de blocaj: ar dori să se ridice împotriva comportamentului ne-etic al industriei farmaceutice, dar, în același timp, sunt forțați să recunoască că nu pot trăi fără produsele sale. Big Pharma știe și se bazează pe asta. Atâta timp cât își menține profitabilitatea, va continua să vadă titlurile scandaloase din presa, amenzile și decontările ca pe un simplu cost al afacerilor.

În sfârșit, rolul organismelor de autorizare și monitorizare (de tipul Food and Drug Administration – FDA sau European Medicines Agency – EMA) este supraestimat. Spre deosebire de ceea ce crede publicul larg, ziariștii, decidenții și foarte multi medici, autorizarea unui medicament/dispozitiv medical/vaccin nu conferă o garanție absolută a siguranței și eficienței acestuia. De fapt, se examinează un dosar înaintat de firmă, în care studiile de toxicitate, eficiență și siguranță sunt efectuate de cercetători plătiți de firmă. La fel și studiile clinice. Agențiile nu pot, în mod obiectiv, să inițieze cercetări proprii pentru fiecare medicament în parte. De aceea, doar în perioada de monitorizare, pot fi făcute afirmații pertinente. În această ultimă etapă, agențiile se bazează pe consumatori și medici pentru a asigura supravegherea tuturor lucrurilor legate de droguri și dispozitive. Dacă aceștia raportează decese, iatrogenii medicamentoase etc. se declanșează o anchetă și se apelează la cercetători independenți sau organizații independente, pentru expertiză. Între timp, un public nebănuit de mare riscă expunerea la droguri/vaccinuri dăunătoare. Mecanismul greoi a făcut-o pe Diana Zuckerman, președinte la The National Center for Health Research (NCHR) să declare „FDA a scris politici care sună bine, dar realitatea este foarte diferită de politicile scrise”. De altfel, în toate cazurile prezentate mai sus există autorizarea FDA/EMA. Cât privește vaccinul mARN anti-COVID, dacă ne uităm la evoluția epidemiologică postvaccinare, se observă cât de sigur și eficient este.

În concluzie, afirmația „sigur și eficient” nu are susținere în realitate. Putem afirma că probabil un medicament/vaccin are un grad crescut de eficiență și siguranță pentru un anumit procent din populație. Adevărata artă a medicului este să îi descopere pe cei cărora medicamentul/vaccinul le face bine și pe cei cărora le face un rău mai mare decât boala.

P.S.1: La 1 septembrie 2021, Dr. Marion Gruber, directorul Biroului de Cercetare și Revizuire a Vaccinurilor al FDA, și adjunctul ei, dr. Philip Krause, au anunțat că demisionează. Gruber este o veterană cu 32 de ani de activitate în FDA, respectată în întreaga lume pentru munca sa la o serie de vaccinuri. Sursele au declarat pentru Endpoints și Politico că Gruber și Krause sunt supărați de intervenția politicului în știință și de decizia administrației Biden de a introduce doza booster de vaccin înainte de a se definitiva studiile de siguranță și eficiență.

P.S.2: Scriind aceste rânduri, mi-a venit în minte romanul The Senator scris în 1972 de marele ziarist Drew Pearson. Acolo, el vorbește de „lacomia bine temperată” ca motor al competiției și progresului și de „lăcomia deșănțată” ca distrugătoare a umanității.

#covid19 #vaccin #plandemie

https://www.activenews.ro/opin....ii/Dr.-Vasile-Astara

 

www.activenews.ro

Dr. Vasile Astărăstoae: Sigur și eficient. Un slogan care trebuia sancționat, cel puțin pentru dezinformare. De la talidomidă la vaccinul mARN | ActiveNews

De peste un an, suntem bombardați cu sloganul: „vaccinul este sigur și eficient”. Dacă Consiliul Național al Audiovizualului, Colegiul Medicilor, Cons

The Rocket League PS5 and Xbox Series X enhancements will allow you to play car football with smooth new visuals | #cheap Rocket League Items

Un examen pentru judecatorii de la ICCJ care analizeaza recursul privind certificarea pandemiei pe teritoriul României de către CNSU: Vom vedea dacă la ICCJ se aplică legea și dacă mai există principiul securității juridice în România sau dacă, pentru unii judecători de la ICCJ, CNSU înseamnă Arafat și legea nu mai contează.

Cunoașteți ce s-a întâmplat în perioada asta a ”pandemiei”: CNSU a dat hotărâri și le ținea la sertar, fără să le publice în Monitorul Oficial, în condițiile în care Legea nr. 24/2000 prevede că orice act normativ pentru a produce efecte juridice trebuie să fie publicat în Monitorul Oficial.

Dacă nu este publicat în Monitorul Oficial actul normativ respectiv nu există juridic. Însă cu toate acestea multe hotărâri ale CNSU nu au fost publicate în Monitorul Oficial, dar ni s-au aplicat.

Ce s-a întâmplat până acum?
Hotârâri definitive prin care ICCJ a stabilit, în mod definitiv că hotărârile CNSU sunt inexistente, criticile invocate de către cetățeni fiind identice:

1. În dosarul nr. 3251/2/2021, reclamant Elena Radu, prin decizia nr. 3479/09.06.2021, ICCJ a admis recursul și a anulat hotararea CNSU nr. 9/2021 motivand că sunt aplicabile dispozitiile art 11 din Legea nr. 24/2000 iar susținerile că nu i s-ar aplica CNSU aceste dispozitii pentru ca este organ interinstitutional, ar insemna că ar fi o entitate înființată în afara cadrului constituțional. Drept urmare, CNSU are același statut juridic ca si institutiile care au concurat la formarea lui. Hotararile CNSU trebuie publicate in Monitorul oficial conform art. 11 din Legea nr. 24/2000 pentru ca acestea să intre in vigoare si sa producă în mod legal efecte juridice, iar nepublicarea lor determina anularea actului;

2. În dosarul nr. 4331/2/2021, reclamant Secu Adrian, Curtea de Apel București a constatat inexistenţa art.1 din HCNSU nr.40/2021 şi a Anexelor aferente, precum şi inexistenţa HCNSU nr.28/2021 şi a Anexelor la aceasta, iar ICCJ la 20.07.2021 a respins recursul CNSU (ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000 din cauza nepublicării în Monitorul Oficial a Hotărârilor CNSU);

3. În dosarul nr. 4292/2/2021, reclamanta EVA ADRIENNE DAVHOLM a invocat inexistenta/anularea a 3 hotărâri CNSU: 28/2021, 36/2021 și 39/2021 motivat de faptul că nu au fost publicate în Monitorul Oficial, fiind încălcat art 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000.

Curtea de Apel Bucuresti a constatat că pe rolul Curții de Apel București se află înregistrate dosarele: nr. 4331/2/2021 care are ca obiect „constatare inexistenţă/anulare act – Hotărâre CNSU nr. 36/2020”, nr. 2516/2/2021 care are ca obiect „constatare inexistenţă/anulare act – Hotărâre CNSU nr. 28/2021”, iar motivele din cererile de chemare în judecată ce fac obiectul acestor dosare sunt identice cu cele din cererea reclamantei Eva Davholm. Din aceste motive, a disjuns cererea care avea ca obiect hotararile CNSU nr. 36/2020 si nr. 28/2021, formându-se dosarul nr. 4703/2/2021.
Astfel, în ceea ce privește cererea reclamantei Eva Davholm:
- În dosarul nr. 4292/2/2021, Curtea de apel Bucuresti a constatat la 08.07.2021 inexistenţa HCNSU nr. 39/2021 şi a Anexei, care face parte integrantă din hotărâre, hotararea rămând definitivă prin respingerea recursului de către ICCJ;

- În dosarul nr. 4703/2/2021, Curtea de Apel Bucuresti a dispus ” În baza art. 413 alin.1 pct. 1 Cod procedură civilă suspenda judecata cererii în privinţa HCNSU nr. 36/2020 şi HCNSU nr. 28/2021 până la soluţionarea în mod definitiv a dosarelor nr. 4331/2/2021 şi nr. 2516/2/2021.”

Între timp, în mod definitiv, dosarul n. 4331/2/2021 a fost solutionat, constatându-se inexistența hotărârii CNSU nr. 28/2021.

Drept urmare, dna Eva Davholm care a atacat 3 hotarari ale CNSU pe motiv că nu au fost publicate în Monitorul Oficial, are:
- 2 hotarari CNSU nr. 28/2021 și nr. 39/2021 – pentru care ICCJ a stabilit in mod definitiv că sunt inexistente ca urmare a faptului că nu au fost publicate în Monitorul Oficial;

- 1 hotărâre CNSU nr. 36/2021 pentru care asteapta solutionarea de către ICCJ in dosarul nr. 2516/2/2021* unde s-au invocat aceleasi motive ca si ale dumneaei că este inexistenta pentru că nu s-a publicat în Monitorul Oficial (hotararea ICCJ invocandu-i-se ulterior in dosarul nr. 4703/2/2021 pentru ca vizeaza aceeasi hotarare CNSU, pentru aceleasi motive si este solutionata tot in contradictoriu cu CNSU).

In cazul in care completul ICCJ care solutioneaza dosarul nr. 2516/2/2021* se va gândi să ignore dispozițiile art 11 alin 1 din Legea nr. 24/2000 și jurisprudenta ICCJ si va respinge recursul lui Secu Adrian in acest dosar, să explice Evei Davholm și lui Secu Adrian: acest complet, CSM si IJ unde mai este securitatea juridică în România și de ce hotărârile se pronunță după cum le place unora sau altora.
Nu de alta, dar sunt si niste hotarari CEDO in sensul acesta impotriva Romaniei pe incalcarea principiului securitatii juridice, chiar pe spețe similare, în care ICCJ a zis intr-un dosar intr-un fel, iar in alte dosare in altfel.
Justitia nu se face după ce anume vizează actul atacat si cum i-ar conveni puterii executive. Legea se aplica la fel.
(ca sa va fie mai clar care este miza acestui dosar: prin Hotararea CNSU nr. 36/2020 s-a certificat pandemia in Romania).

Am scris această postare pentru că m-am săturat în această perioadă a ”pandemiei” de judecători care și-au uitat rolul constituțional prevăzut de art 126 alin. (6) din Constituție ”Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat..” și se comporta ca anexa a puterii executive (fac ei legale prin hotărârile pronunțate, actele administrative nelegale emise de puterea executivă).

#elenaradu

#stiicezic

India a cerut Pfizer studii clinice suplimentare de imunogenicitate - Pfizer și-a retras intempestiv cererea de autorizare de urgență a serului să experimental!
Link, în comentarii.

În acest moment, primele două țări ale lumii ca populație, China și India, nu se “imunizează” cu serul experimental cu manipulare genetică. Nu se “imunizează” cu așa ceva nici Rusia.
[De precizat că Pfizer & co nici nu au cerut autorizarea în China și Rusia. Răspunsul de la chinezi și ruși ar fi aruncat în aer toată narațiunea și PR - ul Pfizer].

Oare de ce?

Oare ce știu indienii despre riscurile serului produs de Pfizer și nu vor să știe europenii și americanii?
Cel mai probabil, ignoranța este cauzată de faptul va “cetățenii” din West sunt ținuți în ceață din cauza conflictelor de interese din FDA și din Agenția Europeană a Medicamentului și din cauza cenzurii și fact checkers-ilor.

Dar de ce, totuși, s-a retras Pfizer atât de intempestiv din India? Că și acolo există corupție, conflicte de interese și cenzură…

PS În Israel, rapoartele științifice de ultimă oră demonstrează că dosa a patra de la Pfizer e apă chioară în privința Omicron.

#gheorghepiperea #covid19 #plandemie #pfizer #india

2022 Latest Lebron James x Nike LeBron 9 Retro “Big Bang” DH8006-800 | #shoes

Dougie Hamilton and Jaccob Slavin: Good Aside, Greater Alongside one another | #d

تحصیلات

Mastering Essay Writing: Strategies for Academic Success

Mastering Essay Writing: Strategies for Academic Success