https://aromamagic.com/product....s/almond-nourishing-
Like
Comment
Share
Discover posts
https://aromamagic.com/product....s/almond-moisturisin
Like
Comment
Share
https://aromamagic.com/products/mineral-glow-scrub
Like
Comment
Share
https://aromamagic.com/products/aloe-vera-cleanser
Like
Comment
Share
Corespondentul de război al Radio România în Ucraina a spus că Kievul bombardează blocurile propriilor cetățeni. Ucrainenii nu mai în cred în propaganda oficială!
Jurnalistul Mario Balint (foto), corespondent de război al Radio România Actualități (RRA) - postul de radio al statului român - în Ucraina, a făcut câteva afirmații interesante în emisiunea „Drept la Țîntă", de la postul bănățean 9TV.
Mario Balint a spus, referitor la declarațiile despre pace ale lui Vasile Dîncu,fostul ministru al apărării, că o negociere între marile puteri va trebui să aibă loc, iar „Ucraina nu este decât un instrument" prin care se „stabilesc parametrii acestei păci".
„Este clar că Ucraina are nevoie de pace la un moment dat și pacea nu poate fi negociată decât de marile puteri, SUA, în primul rând și Rusia. Europa, mai târziu, este doar un ataș la motocicleta de război a SUA.
Această negociere va trebui să aibă loc la un moment dat, iar Ucraina nu este decât un instrument prin care se stabilesc parametrii acestei păci. Dar o negociere va trebui să existe. Dacă ați fost atenți, în ultimele zile s-au deschis canalele de comunicare, care au fost închise timp de 8 luni, între miniștrii apărării din SUA și Rusia.
Practic, aceste canale diplomatice, nu au sunat niciodată înalților oficiali și acum au început să sune. Este un semnal că se vor discuta anumite aspecte, în detaliu.
Vasile Dîncu a fost decorativ, așa cum au fost și alții miniștri ai apărării în România. În ultimii 20 de ani, de când România trimite trupe în cadrul coalițiilor multinaționale, România a avut doar doi miniștri ai apărării: Ioan Mircea Pașcu și Sorin Frunzăverde. În rest, doar politruci plasați în fruntea acestui minister", a spus Mario Balint la emisiunea realizată de jurnalistul Cosmin Țîntă.
Comentând zvonurile privind folosirea României pentru un atac asupra Rusiei, jurnalistul RRA consideră că rușii nu vor ataca un teritoriu al NATO, dar trebuie ținut cont de istorie: România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, iar în 1941, Germania a declanșat atacul asupra URSS și din țara noastră.
„Rusia nu cred că va ataca niciodată un teritoriu al NATO, fie că e vorba de Polonia, România sau Țările Baltice, se declanșează ceva mai urât decât este acum.
România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, în momentul de față. Operațiunea „Barbarossa", din 1941, s-a declanșat și de pe teritoriul României", a explicat Mario Balint.
Prezent cu regularitate în Ucraina, în prima linie, Mario Balint a spus că războiul este altfel decât este anunțat la televizor. Jurnalistul a spus că ucrainenii de rând nu mai cred în „propaganda oficială" a Kievului, dar nici în promisiunile rușilor.
La un moment dat, Balint a spus că ucrainenii își bombardează blocurile propriilor cetățeni. Întrebat explicit de către moderator, jurnalistul a răspuns „Absolut":
„Războiul la fața locului arată altfel decât la televizor. Nu se compară cu ce vedem la televiziunile de știri, pentru că propaganda a ajuns la o dimensiune pe care n-aș fi anticipat-o cu câțiva ani de zile în urmă. Nici ucrainenii de rând, care suportă direct costurile acestui conflict, nu mai cred în propaganda oficială ucraineană. Posturile de televiziune sunt conectate la postul oficial și buletinele de știri se fac organizat, în mod unitar, pentru toate televiziunile. Și nu-i mai cred nici pe ruși, care și-au luat anumite angajamente față de populațiile din cele patru regiuni și acum nu se țin de cuvânt.
Ca un exemplu direct: eram la Korabielnîi, o suburbie a Nikolaevului, la 16 km spre Herson și la 60 de km de capitala provinciei (Herson), acest mic orășel muncitoresc este lovit aproape zilnic de rachete rusești. Blocurile sunt lovite la etajele superioare, în partea stângă, atunci când rușii sunt în ofensivă și sunt lovite la parter și etajul unu în partea dreaptă, atunci când sunt în retragere. Oamenii de acolo ne spun: noi avem indicator al situației de front, știm exact ce se întâmplă, după cum cad rachetele.
„Rachetele vin toate părțile pe blocurile sărmanilor oameni"
Absolut.
„Inclusiv din partea ucraineană"
Absolut!"
https://www.ziuanews.ro/stiri/....corespondentul-de-r-
Like
Comment
Share
Ce spun rușii folosind documente oficiale: "Americanii fură zilnic 80% din producția de hidrocarburi a Siriei!"
Entitățile controlate de SUA exportă în mod ilegal 80% din producția zilnică de hidrocarburi a Siriei, a declarat joi șeful Centrului de coordonare interdepartamental rus pentru întoarcerea refugiaților în Siria, colonelul Oleg Gorshenin.
Gorshenin a citat date de la Ministerul Sirian al Petrolului și Resurselor Naturale. Potrivit acestora, entitățile controlate de SUA exportă ilegal până la 66.000 de barili de petrol pe zi, care reprezintă 80% din hidrocarburile produse în țară. „Amploarea furtului a atins un punct culminant. Problemele umanitare persistă în țară ca urmare, inclusiv lipsa de energie, alimente, apă și bunuri esențiale", a menționat el.
Rusia și Siria „condamnă cu fermitate prezența ilegală a contingentelor militare ale statelor străine pe teritoriul statului suveran sirian și jefuirea resurselor naturale aparținând poporului sirian de către acele state ocupante", a spus Gorșenin. „Suntem în favoarea măsurilor stricte ale comunității globale pentru a preveni <...> contrabanda", a adăugat el.
https://www.ziuanews.ro/stiri/....ce-spun-ru-ii-folosi
Like
Comment
Share
Investitori chinezi acuză regimul Zelenski de "prădarea activelor internaționale ale Chinei"!
Investitorii chinezi din Motor Sich, un producător ucrainean de motoare de avioane, au acuzat regimul Zelensky de „prădarea activelor internaționale ale Chinei", a declarat miercuri un reprezentant al companiei într-o declarație pe WeChat.
„Din 2020, guvernul ucrainean a creat continuu probleme, a acuzat, a suprimat și a persecutat investitorii chinezi și chiar a impus fără niciun motiv sancțiuni economice speciale împotriva investitorilor, cu scopul de a folosi mijloace ilegale pentru a naționaliza Motor Sich PJSC și a jefui fără rușine bunurile internaționale ale Chinei. ", se spune în comunicat.
„Drepturile și interesele legitime ale investitorilor chinezi au fost încălcate în mod semnificativ, ceea ce a dus la pierderi economice considerabile", a scris reprezentantul companiei.
În 2016, 56% din acțiunile Motor Sich, unul dintre cei mai mari producători de motoare pentru avioane și turbine industriale cu gaz, au fost vândute unui investitor chinez, dar afacerea a fost blocată de autoritățile ucrainene.
Anterior, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și a Pieței de Valori din Ucraina a publicat o rezoluție privind naționalizarea forțată a acțiunilor Ukrnafta, Ukrtatnafta, Motor Sich, AvtoKrAZ și Zaporizhtransformator. Secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Aleksey Danilov, a declarat că întreprinderile strategice ucrainene precum Ukrnafta şi Motor Sich au fost transferate sub controlul ministerului apărării ţării.
https://www.ziuanews.ro/extern....e/investitori-chinez
Like
Comment
Share
Joe Biden insinuează ca Elon Musk e agent extern sub acoperire si un potential asasin economic al SUA!
Legăturile lui Elon Musk cu alte ţări 'merită să fie examinate", a declarat preşedintele american Joe Biden, care a fost foarte prudent în declaraţiile sale atunci când a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă preluarea platformei Twitter de către miliardar reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA, din moment ce este implicat şi un prinţ saudit.
„Credeţi că Elon Musk este o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA, iar SUA - şi cu mijloacele de care dispuneţi - ar trebui să investigheze preluarea Twitter, comună cu guverne străine, care îi include pe saudiţi?" - a fost întrebarea pe care o jurnalistă i-a adresat-o lui Joe Biden.
Preşedintele SUA - a cărui relaţie cu saudiţii are propriul istoric dureros - a oftat, apoi a râs şi a făcut o pauză alegându-şi cu foarte mare grijă cuvintele: „Cred că...cooperarea lui Elon Musk şi relaţiile sale tehnice cu alte ţări merită să fie analizate. Dacă face sau nu ceva nepotrivit... merită analizat. Şi asta este tot ce voi spune", a răspuns Joe Biden.
Prinţul saudit Al-Waleed bin Talal s-a implicat în preluarea Twitter de către şeful companiei Tesla. Prinţul Al-Waleed şi-a transferat cele aproape 35 de milioane de acţiuni - valorând aproape 1,9 miliarde de dolari - pe care le deţinea deja la reţeaua socială către noua companie a lui Elon Musk, direct şi prin intermediul holdingului său KHC, devenind astfel al doilea cel mai mare acţionar al grupului, cu 4 la sută din acţiuni.
La scurt timp după preluarea Twitter, la sfârşitul lunii octombrie, senatorul democrat Chris Murphy scria pe Twitter: „Ar trebui să fim îngrijoraţi de faptul că saudiţii, care au în mod clar un interes în suprimarea exprimării politice şi în influenţarea politicii americane, sunt acum al doilea cel mai mare proprietar al unei platforme sociale importante". Senatorul a anunţat că a cerut Comisiei pentru Investiţii Străine a Senatului să deschidă o anchetă privind „implicaţiile pentru securitatea naţională ale preluării saudite a Twitter".
Prinţul Al-Waleed bin Talal este nepotul primului monarh al Arabiei Saudite, regele Abdulaziz Saud. În anii 80, el şi-a făcut studiile superioare în Statele Unite şi apoi s-a întors în Arabia Saudită unde a început o carieră de afaceri, fondând Kingdom Holding Company (KHC), un grup saudit care investeşte în hoteluri, proprietăţi imobiliare şi companii cotate la bursă din întreaga lume. Considerat unul dintre cei mai bogaţi investitori din lume, averea lui Al Waleed bin Talal este estimată la 16 miliarde de dolari. I se mai spune şi „Warren Buffet" al Arabiei Saudite, fiind inclus pe lista „Time" a celor mai influenţi oameni din lume.
În 2017, Al Waleed şi alţi saudiţi proeminenţi au fost arestaţi în Arabia Saudită, în cadrul unei epurări pe care guvernul saudit a caracterizat-o drept campanie anticorupţie. A fost practic prima acţiune prin care a ieşit în evidenţă prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, cel care, un an mai târziu, ordona asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, un scandal ce a înrăutăţit relaţiile Riadului cu Statele Unite. Preşedintele Joe Biden, care în campania electorală promisese să trateze Arabia Saudită ca pe un stat „paria", a fost nevoit anul acesta să-şi calce cuvântul şi se întâlnească personal cu Mohammed bin Salman pentru a-i cere să crească producţia de petrol, în speranţa că va mai domoli preţul combustibililor. Întâlnirea, care a stârnit controverse la Washington din partea apărătorilor drepturilor omului, s-a dovedit în cele din urmă a fi fost un eşec, pentru că prinţul moştenitor saudit nu a crescut producţia, făcând pe placul Rusiei.
Până de curând nearătându-se preocupat de problemele politice şi geopolitice, Elon Musk şi-a exprimat în ultima vreme punctul de vedere cu privire la mai multe subiecte importante, printre care războiul din Ucraina şi tensiunile dintre China şi Taiwan.
Miliardarul a propus o soluţie de pace în Ucraina, care ar fi implicat cedarea definitivă a Crimeei către Rusia, „pentru a repara greşeala istorică a lui (Nikita) Hruşciov", precum şi organizarea unui referendum real în regiunile predominant rusofone ale ţării pentru a decide asupra viitorului acestor părţi ale teritoriului ucrainean. Propunerea sa a scandalizat Kievul, care până atunci îi era recunoscător lui Elon Musk pentru faptul că i-a pus la dispoziţie gratuit reţeua sa de minisateliţi Starlink, ceea ce a permis armatei ucrainene să aibă conexiune la internet după invazia rusă din 24 februarie. La scurt timp după acest scandal pe care l-a stârnit Elon Musk, s-a aflat că miliardarul ar fi cerut bani de la Pentagon pentru a sprijini în continuare Ucraina cu reţeaua sa Starlink. Ulterior, cel mai bogat om al planetei a revenit şi a anunţat că va ajuta în continuare gratis Ucraina, chiar dacă are pierderi.
În ceea ce priveşte Taiwanul, Elon Musk s-a pronunţat în favoarea unei reunificări cu China, în urma unor negocieri între cele două părţi. China este cea mai mare piaţă pentru Tesla, iar compania are o fabrică în Shanghai. În ambele cazuri, comentariile omului de afaceri au stârnit reacţii pozitive atât la Moscova, cât şi la Beijing. În plus, în ajunul alegerilor de la mijlocul mandatului prezidenţial din SUA, desfăşurate marţi, miliardarul a îndemnat electoratul să voteze pentru republicani, pentru a avea un echilibru al puterii între Congres şi administraţia democrată de la Casa Albă.
#biden #elonmusk
https://www.ziuanews.ro/extern....e/joe-biden-insinuea
Like
Comment
Share
Războiul pe "energia verde": SUA vrea sa bage in faliment economiile UE pe motive climatice și pe 400 de miliarde de dolari!
Uniunea Europeană se pregătește pentru un nou război comercial cu Statele Unite, după ce Washingtonul a aprobat Actul de Reducere a Inflației menit să ajute producția națională, a informat miercuri ziarul spaniol Diario.
Conform acestui act, autoritățile americane urmează să aloce aproximativ 400 de miliarde de dolari pentru politicile climatice și energetice. Legea promovează în special tranziția la energia verde, afectând astfel sectorul auto european, care este foarte important în țări precum Germania și Franța, scrie ziarul. Comisia Europeană consideră că planurile președintelui american Joe Biden de a promova vehiculele electrice discriminează producătorii străini.
În special, potrivit unui document transmis agenției EFE, Bruxelles-ul a fost alarmat de nouă prevederi privind creditele fiscale. Săptămâna trecută, reprezentanții UE și SUA au avut o întâlnire, care s-a încheiat fără concluzii. Negociatorii europeni consideră că legea promovată de Washington este inacceptabilă.
După cum a declarat mai devreme primul adjunct al șefului Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, un grup de lucru special a fost creat în urmă cu o lună pentru a afla de ce este îngrijorată Uniunea Europeană cu privire la Legea SUA pentru Reducerea Inflației și cum poate fi rezolvată. „Asta este ceea ce căutăm în cele din urmă: ca UE să fie, ca aliat apropiat al SUA, într-o poziție care este mai asemănătoare cu cea a Mexicului și a Canadei", a spus Dombrovskis marți.
https://www.ziuanews.ro/extern....e/r-zboiul-pe-energi
Like
Comment
Share
Astărăstoae: "Aștept cercetarea care să ne explice de ce în 2021 și 2022 cu oamenii vaccinați am avut mai mulți morți și infectați ca în 2020!"
Profesorul Vasile Astărăstoae revine cu o nouă analiză privind "Guvernanța în științele vieții". După un lung ocol prin bioetică și caracterul cercetărilor biomedicale, fostul șef al Colegiului Medicilor din România își pune o întrebare aflată foarte posibil pe buzele multora fără a afla până acum un răspuns satisfăcător:
"Aștept cu interes cercetarea, care să explice de ce în 2021 și 2022, când lumea era vaccinată, numărul de infectări, de cazuri grave și de decese determinate de COVID-19 a fost mult mai mare față 2020 - când nu exista „vaccinul". Aștept explicația pentru exccesul de mortalitate, care este semnificativ mai mare în țările cu o rată de vaccinare mare comparativ cu țările cu o rată de vaccinare mică. Intuiesc că vor pune excesul de mortalitate și sindromul morții subite pe seama long-covid-ului, dar atunci putem raționa că cei injectați sunt mai vulnerabili." + "În realizarea produsului numit vaccin anti-COVID („sigur și eficient", sub pretextul urgenței, dezbaterea publică a lipsit. Iată de ce, aflăm acum că nu există nicio dovadă privind întreruperea transmisiei virusului."
"Guvernanța în științele vieții
În 2018, un eveniment a stârnit rumoare printre cei cu preocupări în domeniul bioeticii: oamenii de știință canadieni au obținut fragmente de gene suprapuse a mai multor specii, îmbinându-le pentru a sintetiza un virus al variolei calului similar cu virusul natural, „sălbatic". Mulți analiști au ridicat atunci probleme legate de siguranță și transparență: virușii sintetizați artificial sunt mult mai capabili să infecteze, să se răspândească, să omoare și să scape decât virușii naturali și, prin urmare, sunt mai dificil de urmărit; cercetarea a fost efectuată fără nicio cunoștință a publicului, iar acesta o descoperă abia ulterior.
Aceste reproșuri, în condițiile în care autorii au precizat: „Toate studiile privind reconstrucția HPXV au fost efectuate cu cunoștința și aprobarea ofițerilor de biosecuritate de la Universitatea din Alberta. Toate lucrările au fost efectuate în condiții fizice și operaționale de nivel de izolare 2, în conformitate cu Standardul canadian de biosecuritate publicat de Agenția de Sănătate Publică a Canadei și Agenția Canadiană de Inspecție a Alimentelor din Canada, cu precauția suplimentară voluntară de a interzice contactul cercetătorilor cu caii sau bovinele. Ca parte a Legii privind agenții patogeni umani și toxinele, în obținerea Licenței de a lucra cu agenți patogeni, Universitatea din Alberta a prezentat un plan care detaliază modul în care gestionează și controlează administrativ riscurile de biosecuritate, care a fost considerat acceptabil de către Agenția de Sănătate Publică din Canada.
Aceste eforturi continue au fost, de asemenea, dezvăluite Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) prin participarea DE la activități legate de Comitetul consultativ pentru cercetarea virusului variolei. Toate experimentele pe animale au fost revizuite și aprobate de Comitetul pentru îngrijirea și utilizarea animalelor de la Universitatea Alberta și Biroul de etică a cercetării. Dezbaterile au fost atunci doar la nivel academic fără să trezească interes în mass-media și opinia publică.
După doi ani, în 2020, lucrurile au stat altfel. Luc Montagnier, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, a lansat teoria (considerată la început „conspiraționistă" potrivit căreia virusul SARS-CoV-2 este creat în laborator, ceea ce a dus la discuții intense, iar o parte importantă din populație și multe oficialități au îmbrățișat-o azi.
De ce această schimbare de atitudine?
O lungă perioadă de timp, cetățenilor li s-a indus idea că știința și tehnologia (implicit cercetătorii) sunt slujitori ai societății, scopul lor fiind de a îmbunătăți calitatea vieții oamenilor. Această afirmație a fost zdruncinată de dezvăluirile, privind abuzurile din cercetarea bio-medicală, de numeroasele cazuri de comportament ne-etic al cercetătorilor, de finanțare netransparentă a cercetărilor de către Big-Pharma, de marketing mincinos, de pervertirea mediului academic de interese financiare și mai ales de încălcarea unor drepturi fundamentale cum ar fi demnitatea umană, consimțământul informat, justiția socială (încălcări mult mai frecvente în gestionarea pandemiei COVID-19).
De la acceptarea necondiționată inițială a progreselor în cercetarea biomedicală s-a ajuns la momentul actual, când publicul își arată îndoielile și solicită înăsprirea regulilor, care guvernează astfel de cercetări. Publicul consideră, din ce în ce mai mult, că oamenii de știință iau adesea decizii interne, care pot schimba complet viața societății umane, fără a informa, discuta și a solicita un acord cu el, cu alte cuvinte, netransparent.
Sondajele de opinie arată că cetățeanul se simte frustrat, deoarece implicarea lui în dezbateri are loc în mod obișnuit după ce decizia a fost luată. El constată că scopul inițial al biotehnologiei - de a domina natura - s-a mutat la dominația tehnologică asupra subiecților umani, indiferent dacă în realitate a condus la o încălcare semnificativă a drepturilor omului - toate pentru o speculație despre viitor. Ca urmare a schimbărilor menționate mai sus, biotehnologia se poate confrunta cu o rezistență justificată și tot mai intensă din partea culturii sociale, eticii și moralității.
Aceste schimbări de atitudine trebuie recunoscute. Motivele acestor modificări ar putea proveni din următoarele:
a. Caracterul dual al cercetărilor biomedicale.
Încă de la apelul din 1958 al laureaților premiului Nobel, privind responsabilitatea cercetătorilor, s-a statuat că în științele vieții (și nu numai) raportarea trebuie să se facă la principiile morale. Știința nu este neutră. Ea trebuie însoțită de conștiintă și de aceea poate fi bună sau rea. Această dezbatere a fost reluată în ultimii 10 ani. De exemlu, MacIntyre, în 2015, își afirma, „îngrijorarea privind cercetarea cu dublă utilizare (DURC), care poate fi folosită pentru bine sau pentru rău, care ridică noi întrebări cu privire la potențialele daune aduse ființelor umane, daune care nu au fost luate în considerare în mod tradițional de comitetele de etică a cercetării medicale și care ne poate solicita să revizuim și să standardizăm etica la nivel mondial."
b. Particularitățile lumii cercetării în științele vieții.
Mediile de cercetare și dezvoltare precum și scenariul de aplicare al biotehnologiilor sunt ascunse, anonime și opace; este posibil ca factorii de decizie și publicul să nu poată obține suficiente informații cu privire la cercetările în curs. Asimetria informațională rezultată va cauza dificultăți în supraveghere. Cercetătorii în biotehnologie își dobândesc abilitățile profesionale într-un mediu închis, sub îndrumarea instituțiilor academice, la conferințe științifice, în diferite colective specializate în cercetare și capata recunoaștere și notorietate prin lucrările trimise spre publicare, care vor fi evaluate inter pares.
Toate acestea au format un mecanism închis pentru cercetare, formare și practică. În plus, există o competiție acerbă pentru întâietate, care aduce nu numai afirmarea profesională și promovarea, dar și câștiguri financiare importante (pentru colectivul de cercetători și pentru finanțator) prin brevetarea rezultatelor. De aceea, din ce în ce mai mulți cercetători au ales să ocolească supravegherea factorilor de decizie politică și a publicului și să-și implanteze direct acțiunile în deciziile științifice majore referitoare la viitorul societății umane doar cu discuții interne.
c. Manipularea rezultatelor cercetării, îndeosebi, prin practicarea diferitelor forme de cenzură, lucru scos în evidență mai ales de actuala pandemie.
Riscul biotehnologiei este inerent, iar, în practică, biotehnologia este imună la controlul democratic. Acest lucru face ca societatea și instituțiile sale să fie inevitabil și perpetuu reactive. În plus, riscurile actuale și potențiale ale cercetării în științele vieții depășesc granițele naționale, la fel ca posibilele efecte societale. Concurența în aplicarea acestor tehnologii este incredibil de acerbă, inclusiv în scopuri comerciale. Prin urmare, guvernarea acestei tehnologii este necesară la nivel național și transnațional. Evoluțiile științifice și tehnologice în științele vieții se dezvoltă rapid, iar guvernanța rămâne cu mult în urmă.
Apare însă o întrebare dificila: ce tip de guvernanță este eficientă în cercetarea biomedicală și în aplicarea în practică a rezultatelor?
În prezent, nu există un consens științific sau social cu privire la dacă și când este justificată din punct de vedere etic o anumită cercetare. În 2009, Taylor afirma că va fi inevitabilă necesitatea de a forma o coexistență armonioasă și un progres cooperant între biotehnologie, drept, etică și considerații morale în cadrul provocării supreme de a face față științei perturbatoare. Aceste considerentele etice și morale sunt, de obicei, sub forma unor legi neoficiale și măsuri informale, cum ar fi standarde profesionale, coduri de etică și educație, măsuri de conștientizare.
Au fost elaborate standarde etice de către experți, care uneori au fost incluse în legislații naționale. Au apărut comitetele de etică a cercetării.
În timp, s-a constatat că parcurgerea revizuirii etice nu înseamnă întodeauna că cercetarea și aplicația este etică. Existența acestor standarde și descoperirea unei încălcări a acestora face ca judecățile de responsabilitate etică să pară directe și obiective. S-a încălcat o regulă, cercetarea a fost lipsită de etică. Acest lucru este necesar, dar nu acoperitor. Este important să ne întrebăm nu numai dacă a existat o supraveghere etică, ci în ce a constat. Doar pentru că a existat un proces nu înseamnă că acesta este complet sau suficient. Creșterea dependenței față de grupurile de experți, în absența aportului și a sprijinului din partea altor sectoare ale societății, poate conduce la erori sau abuzuri. Autoreglementarea, s-ar putea să nu fie la înălțimea sarcinilor unei agende tematice de guvernanță largi. De exemplu, la Conferința Asilomar privind tehnologia ADN-ului recombinant, din 1975, experții au oferit doar o înțelegere restrânsă a riscurilor tehnice și a mizei etice ale ingineriei genetice, concentrându-se pe siguranță și limitarea efectelor nocive, eliminând întrebările etice fundamentale despre capacitatea umanității de a-și asuma în mod colectiv responsabilitatea pentru utilizarea tehnologiilor transformatoare.
De aceea, nu ar trebui să lăsăm doar experților științifici posibilitatea să stabilească când și cum apreciem dacă o acțiune este sau nu etică. Chiar dacă se vor supăra, din nou mulți analiști și cercetători, viața a dovedit că unii experți sunt depășiți de problemă, alții sunt limitați și aroganți. Mulți sunt orbiți de idolul „știință" și nu văd pădurea din cauza copacilor. Sondajele indică faptul că și azi mulți cercetători în științele vieții încă nu sunt conștienți de riscurile de utilizare greșită și de abuz asociate cercetării lor. Iar atunci când sunt conștienți recomandă măsuri neetice, justificându-le prin „urgență" sau „interes comunitar". Acțiuni de acest gen conduc la autoritarism și intensifică dezintegrarea autorității și statutului profesional. Nu numai că produc nemulțumirea publicului față de considerentele de politică, dar exprimă și puncte de vedere inacceptabile din punct de vedere etic și științific.
Este necesar să se angajeze un dialog global, care implică experții și publicul - pentru a dezvolta un consens larg al societății cu privire la ce să facem cu cercetarea biomedicală. Trebuie create forme productive de angajament civic în problemele complexe ale politicii științei și tehnologiei. Guvernarea colectivă a chestiunilor științifice și tehnologice, în diferitele sale forme, a fost mult timp testată în Europa, în Canada și în Statele Unite. Metodele de evaluare participativă a tehnologiei includ, de exemplu, focus grupuri, juriile cetățenilor și grupurile de deliberare, toate având ca scop integrarea percepției publice în procesele de guvernare și de luare a deciziilor. Aceste metode au contribuit la soluții acceptabile din punct de vedere social în alte domenii în care dezvoltarea tehnologică crește complexitatea și incertitudinea consecințelor viitoare și în care problemele tehnice pot fi cu greu dezlegate de judecățile privind valori şi interese situate social.
Scopul unor astfel de abordări nu este numai de a încheia controversele prin compromis sau consens, ci, mai degrabă, de a explora diferite definiții ale unei probleme, de a atrage atenția asupra unor probleme etice specifice și de a exprima perspectivele altfel marginalizate.
În concluzie, o cercetare biomedicală sau o politică de sănătate publică trebuie să facă obiectul guvernanței colective în care publicul trebuie implicat. Implicarea publicului trebuie să fie legată într-un fel de procesele de luare a deciziilor.
P.S.1. Amintiri din pandemie: pe parcursul anului 2020, experții conduși de Neil Ferguson de la Imperial College-Londra, au jonglat cu cifrele prognozate privind mortalitatea prin infecția cu SARS-CoV-2 - între 8% și 3,4%. Pe această estimare, au fost luate măsurile în Marea Britanie. În realitate, indicele de fatalitate a fost sub 1%. Pentru a îndrepta această eroare și a mulțumi companiile farmaceutice, Imperial College a publicat o „cercetare" potrivit căreia estimează că așa-zisul vaccin a salvat 50 de milioane de vieți. Aștept cu interes cercetarea, care să explice de ce în 2021 și 2022, când lumea era vaccinată, numărul de infectări, de cazuri grave și de decese determinate de COVID-19 a fost mult mai mare față 2020 - când nu exista „vaccinul". Aștept explicația pentru exccesul de mortalitate, care este semnificativ mai mare în țările cu o rată de vaccinare mare comparativ cu țările cu o rată de vaccinare mică. Intuiesc că vor pune excesul de mortalitate și sindromul morții subite pe seama long-covid-ului, dar atunci putem raționa că cei injectați sunt mai vulnerabili.
P.S.2. În realizarea produsului numit vaccin anti-COVID („sigur și eficient", sub pretextul urgenței, dezbaterea publică a lipsit. Iată de ce, aflăm acum că nu există nicio dovadă privind întreruperea transmisiei virusului.", susține profesorul pe blogul personal.
#covid19 #vaccin #plandemie #astarastoae
https://www.ziuanews.ro/dezval....uiri-investigatii/as
Like
Comment
Share
Showing 3862 out of 4235