Av. Gheorghe Piperea, reacție după decizia definitivă de anulare a certificatului verde: Se pot cere acum despăgubiri pentru toate daunele și suferințele cauzate de pușcăria arahatiană

A apărut prima decizie definitivă de anulare a unei HG de prelungire a stării de alertă. E vorba de HG 1183/2021, care condiționa participarea la activități publice și circulația liberă de obținerea certificatului "verde” de imunizare/testare. 

ÎCCJ s-a pronunțat ieri într-un mod care face efectiv de râs guvernul și ministerul de interne. Recursul guvernului a fost respins ca tardiv, iar recursul ministerului de interne ca neavenit . Recursul cnsu a fost respins ca neîntemeiat. 

După publicarea în M. Of., decizia ÎCCJ va căpăta efecte erga omnes. Respectiva HG va fi nulă față de oricine, cu consecința că toată lumea va putea pretinde daune materiale sau morale, inclusiv IMM-urile distruse de plandemie. Și studenții care au pierdut doi ani de studenție pentru că au fost obligați să "învețe” acasă. 

Bonus: toate HG - urile ulterioare de prelungire a stării de alertă devin fără bază legală, căci nu mai poți prelungi ceva nul.

#covid19 #plandemie #piperea

https://www.activenews.ro/opin....ii/Av.-Gheorghe-Pipe

Gheorghe Piperea:

Comunitatea și “știinta” oficială

Avertisment
Această postare e lungă. Necesită 7 minute de citire. Dacă nu aveți timp acum, salvați-o pentru mai târziu. S-ar putea să vă priască …

În urmă cu mai mult de un an de zile, am cerut Agenției Române a Medicamentului să îmi prezinte dovezi că vakseenurile pentru „imunizarea” contra agentului patogen al pandemiei planificate din anii 2020-2022 au fost în mod legal și legitim puse pe piață în România.
Într-o prima fază, atât Agenția, cât și Ministerul Sănătății, mi-au răspuns în dispreț și derâdere, trimitându-mă la o sumedenie de acte, decizii, linkuri și povești obscure și prolixe în „bruxeleză”, adică nu mi-au răspuns.
Am făcut acțiune în instanță, care a fost admisă astă vară, în august, și care a conținut obligarea Agenției la a-mi oferi răspunsuri clare la întrebările justificate și precise puse de mine.
Prin scrisoarea a cărei poză o aveți în primul comentariu, Agenția mi-a răspuns cam în acelați stil, tot cu trimiteri la nenumărate linkuri ale UE (mă întreb ce ar face baba Veta sau moș Vasile în astfel de cazuri, că n-au internet și nici nu vorbesc „bruxeleza”…).
De data asta, scrisoarea conține niște adevăruri neintenționat spuse… Ori lăsate să se scurgă cu pipeta către public, așa cum stă bine unei „autorități” care ține de nu se poate la credibilitatea sa.
Aveți mai jos aceste segmente de adevăr, așa cum le văd eu.

1. Agenția a fost obligată să accepte că există un art. 704 alin.1 din Legea reformei în domeniul sănătății nr.95/2006 potrivit căreia un medicament nu poate fi pus pe piață în lipsa unei autorizații emise de Agenție (procedura națională) sau conform procedurii „centralizate” (la nivel UE).
Așadar, vakseenul este un medicament.
De asemenea, este nevoie de o autorizație prealabilă, obținută potrivit legii/regulamentelor europene.
Procedura națională NU a fost urmată. Scrie foarte clar în scrisoare.
Potrivit Agenției, totuși, a fost urmată procedura centralizată (europeană). Această afirmație a Agenției este un fals în acte publice – veți vedea imediat de ce.

2. În primul rând, chiar dacă procedura „centralizată” s-ar fi desfășurat complet, corect și în conformitate cu legea europeană la nivel european (și NU s-a desfășurat), ea nu s-a derulat complet și nici corect la nivel national, de stat membru.

Este adevărat că, în genere, regulamentele europene au efecte directe în dreptul intern, dar unele dintre aceste efecte sunt amânate sau conditionate de unele proceduri legale sau administrative interne.
Potrivit art. 1, paragraful 2 din Regulamentul (CE) nr.726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (regulament care privește stabilirea procedurilor comunitare de autorizare și supraveghere a medicamentelor de uz uman și veterinar și instituirea Agenției Europene pentru Medicamente):

„dispozițiile prezentului regulament nu afectează competențele autorităților statelor membre de stabilire a prețurilor medicamentelor sau de includere a acestora în domeniul de aplicare al sistemului național de sănătate sau în sistemele de asigurări sociale pe baza condițiilor sanitare, economice și sociale. Statele membre au în special libertatea de a alege, din datele care figurează în autorizația de introducere pe piață, acele indicații terapeutice și dimensiuni ale ambalajelor care vor fi acoperite de organismele lor de asigurări sociale”.

Din acest text rezultă că România avea dreptul să decidă modul în care se stabilesc prețul, operațiunile de etichetare și indicațiile terapeutice ale medicamentelor autorizate „centralizat”.
De fapt, e mai mult decât atât: din perspectiva sistemului de asigurări publice de sănătate și a programelor naționale de sănătate, niciun medicament nu poate intra în circulație fără a fi introdus în aceste sisteme naționale. În lipsa unor astfel de proceduri trebuie decis că circulația economică și juridică a acelor medicamente este total în afara cadrului financiar și de asigurare socială. Pur și simplu, acele medicamente nu puteau fi finanțate, compensate sau administrate gratuit populației, că nu era legal.
Cu toate acestea, s-au cheltuit ilegal miliarde de euro pe aceste medicamente presupus eficiente în lupta contra plandemiei.
Curtea de Conturi a României ar trebui să intervină de urgență și să constate această ilegalitate! Mai mult chiar, ar trebui ca această instituție (sau o instanță, sau Parchetul general) să dispună de urgență suspendarea executării contractelor „centralizate” prin intermediul cărora Comisia Europeană ne-a burdușit cu zeci de milioane de doze inutile/expirate de vakseen, pe prețuri care frizează miliardul de euro!

3. Potrivit art. 4 alin. 1-2 din Regulamentul precitat, „cererile de autorizație de introducere pe piață menționate la articolul 3 sunt înaintate Agenției; Comunitatea acordă și supraveghează autorizațiile de introducere pe piață a medicamentelor de uz uman în conformitate cu titlul II”.
Nicăieri în Regulament nu ne este oferită o definiție a acestei „Comunități”.
Ce/cine este Comunitatea? Vreo comunitate științifică obscură, non-identificabilă? Comunitatea Europeană însăși?
Se confundă, oare, această „comunitate” cu Comisia Europeană?
Cert este că, așa cum rezultă atât din scrisoarea oficială a Agenției Române a Medicamentului, cât și din autorizațiile oficiale de care beneficiază producătorii de vakseenuri, emitentul acestora este chiar Comisia Europeană, iar nu Autoritatea Europeană Medicamentelor (care are personalitate juridică)…
Personal nu am reușit să descopăr acea dispoziție care să confere o asemenea competență Comisiei Europene, în detrimentul Autorității (care are și un Comitet științific responsabil cu întocmirea avizului prealabil autorizației).
În afară de uzurparea de către Comisia Europeană a unor competențe exclusive ale statelor membreu UE, cu încălcarea evidentă a principiului subsidiarității (chestiune despre care am mai scris anul acesta), este evident că nimic din ceea ce ni s-a spus referitor la „știință”, la informații oficiale, credibile, la monitorizări, testări minuțioase și alte bla bla – uri de feisbuc, bune de prostit populația și de încurajat idioții utili ai plandemiei, nu a fost adevărat.
Nu a fost știință, a fost politică, a fost ideologie, a fost goană cinică după bani.
De alttfel, acest aspect a fost relatat acum 3 săptămâni de Curtea Europeană de Conturi – confor raportului oficial, comitetul științific al Autorității Europene a Medicamentelor nu a deliberat în condiții legale de cvorum și majoritate (au participat la „discuții” doar trei șefi, foarte ideologizați și aflați în conflicte de interese cu producătorii de medicamente), „deliberările” fiind făcute pe … oațap. Nicio precauție, nicio garanție, doar frica de boala mileniului, alimentată febril de lacomia cinică a producătorilor solicitanți ai autorizației.
Ce s-a întâmplat cu acest raport dens, de peste 60 de pagini? A fost omis cu desăvârșire, iar acum a fost deja uitat, pentru că onor Comisia Europeană e ocupată cu finanțarea războaielor și cu sărăcirea și înfometarea populației și nu se cade să fie deranjată cu asemenea amănunte …

4. Potrivit art. 2 paragr 2 din sus-amintitul regulament,

„titularul unei autorizații de introducere pe piață a medicamentelor care intră sub incidența prezentului regulament trebuie să fie stabilit în Comunitate (notă – trebuie să aibă sediul real în UE). Titularul răspunde de introducerea pe piață a respectivelor medicamente, indiferent dacă acționează el însuși sau prin intermediul uneia sau mai multor persoane desemnate în acest scop”.

Probabil de aceea autorizația condiționată din 21 decembrie 2020, emisă de Comisia Europeană sub nr. (202 9598 a fost acordată BionTech, companie germană, deși vakseenul este produs și comercializat de Pfizer.
Reamintesc încă un lucru grav întâmplat vara asta, dar uitat sub efectul panicii cauzate de „amenințarea nulceară” - Moderna a declanșat un litigiu în care pretinde că Pfizer i-a încălcat proprietatea intelectuală referitoare la formula și componentele vakseenului …
Or, potrivit art. 82 alin.1 din același regulament, „unul și același medicament nu poate face decât obiectul unei singure autorizații acordate unui solicitant”.
Deci, dacă cele două vakseenuri sunt unul copiat după altul, înseamnă că o autorizație este în plus și că este acordată în baza unui fals. Acordată în urma unei „ședințe” pe oațap, restrânsă la trei „inițiați”, bine unși cu bani din sponsorizări de la producătorii vakseenului …

5. Potrivit art. 6 alin.3 din regulament, avizul științific se emite în maxim 210 zile de la data depunerii cererii de autorizare, dar nu mai devreme de 80 de zile. Această perioada minimală de verificare dpdv științific a cererii de autorizare poate fi doar prelungită, iar nu prescurtată.
Autorizația este condiționată în cazul vakseenurilor plandemice – la fiecare un an trebuie cerută prelungirea, care nu se acordă (legal) doar în baza testelor pe 8 șoareci (în fapt, așa s-a întâmplat recent, în august).

6. Potrivit art. 15 din regulament, „acordarea autorizației nu afectează răspunderea civilă sau penală a producătorului sau a titularului autorizației de introducere pe piață în temeiul dreptului intern aplicabil în statele membre”.
De aici, caracterul total nefondat al „argumentului” că producătorii vakseenului și-ar fi negociat imunitatea. Un contract nu poate încălca normele imperative din lege și nici nu le poate modifica sau înlătura de la aplicare. Doar nu suntem în junglă…

7. Doar cu titlu de curiozitate științifică…

Principiul (33) din Preambulul Regulamentului spune că așteptările legitime ale pacienților și progresul științific și terapeutic ar putea necesita proceduri rapide de evaluare rezervate medicamentelor de interes terapeutic major, precum și proceduri de obținere a autorizațiilor temporare, dar acestea se emit sub rezerva unor condiții care se revizuiesc anual.
Principiul (36), la rândul său, spune că medicamentele care conțin sau constau în organisme modificate genetic pot conduce la apariția unor riscuri ecologice, motiv pentru care trebuie ținut cont și de reglementările referitoare la diseminarea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic…
Oare s-o fi ținut cont de aceste reglementări în cazul celor doua vakseenuri cu manipulare genetică?
Văzând cam cum s-a derulat pe oațap a „ședinței” comitetului științific de aviz, mă îndoiesc …

PS Chiar dacă această postare e lungă, tot vă rog ca, după cele 7 minute alocate citirii sale, să dați share.

#gheorghepiperea

India a cerut Pfizer studii clinice suplimentare de imunogenicitate - Pfizer și-a retras intempestiv cererea de autorizare de urgență a serului să experimental!
Link, în comentarii.

În acest moment, primele două țări ale lumii ca populație, China și India, nu se “imunizează” cu serul experimental cu manipulare genetică. Nu se “imunizează” cu așa ceva nici Rusia.
[De precizat că Pfizer & co nici nu au cerut autorizarea în China și Rusia. Răspunsul de la chinezi și ruși ar fi aruncat în aer toată narațiunea și PR - ul Pfizer].

Oare de ce?

Oare ce știu indienii despre riscurile serului produs de Pfizer și nu vor să știe europenii și americanii?
Cel mai probabil, ignoranța este cauzată de faptul va “cetățenii” din West sunt ținuți în ceață din cauza conflictelor de interese din FDA și din Agenția Europeană a Medicamentului și din cauza cenzurii și fact checkers-ilor.

Dar de ce, totuși, s-a retras Pfizer atât de intempestiv din India? Că și acolo există corupție, conflicte de interese și cenzură…

PS În Israel, rapoartele științifice de ultimă oră demonstrează că dosa a patra de la Pfizer e apă chioară în privința Omicron.

#gheorghepiperea #covid19 #plandemie #pfizer #india

In dubio pro homine

În mass media apar din ce în ce mai des cazuri de persoane care ies „pozitiv” la testele rapide și „negativ” la testele de tip RT-PCR. În ciuda acestei inadvertențe, DSP trimite omului decizie de carantinare. În plus, numărul de infectări zilnice se „completează” cu aceste teste pozitiv-negative. Culmea ironiei este că ministrul sănătății apare pe la tv și spune că testul RT-PCR este „standardul de aur” în domeniu* și că, de aceea, ar trebuie ca DSP să nu înregistreze omul ca pozitiv și nici să nu îl trimită în carantină – nimeni nu îi atrage, însă, atenția că domnia sa nu e un simplu comentator sau analist, ci chiar șeful ierarhic al șefilor DSP, putând corecta această anomalie printr-o simplă circulară internă, emisă pe loc.

Poziția autorităților române este dominată de preceptul sovietic al vinovăției implicite: nu există oameni inocenți, ci numai oameni pe care nu i-am anchetat încă (NKVD, URSS, 1930 și ceva ...), astfel că nu există oameni sănătoși, ci numai oameni pe care nu i-am testat încă (DSP, România, 2020-2022).

Cam în aceeași zonă de comportament encavedist se situează și excesul de zel al aceluiași DSP de a da amenzi de 3000 de lei persoanelor care călătoresc peste graniță și uită să completeze sau completează cu greșeli minore formularele de localizare a călătorilor (sunt deja 50 de mii de amenzi aplicate până acum, inclusiv ... personalului navigant de pe aeronave).
De asemenea, pe acelați plan se situează ultra-excesul de zel al polițiștilor care aplică amenzi pentru purtarea unor măști textile, în loc de măști chirurgicale, mult mai scumpe. De precizat aici că, până la 1 ianuarie 2022, măștile, textile sau chirurgicale, erau un adevărat Sfânt Graal al plandemiei, fiind recomandate chiar trei, în același timp. În plus, se pare că poliția „nostră” are tot timpul din lume pentru a ne verifica dacă ne-am spălat pe mâini, interlopii și alți infractori periculoși fiind „rezolvați” de mult.

Pentru (ne)cunoscători, reamintesc că, legal și moral, atunci când există dubii, întotdeauna se dă interpretarea/soluția care este cea mai favorabilă subiectului individual.
- În dreptul civil, funcționează de când lumea principiul in dubio pro reo – în caz de neclaritate a contractului, se dă mereu acea interpretare care este mai favorabilă debitorului; în dreptul penal, in dubio pro reo înseamnă că, în caz de neclaritate a legii, se dă acea interpretare care este cea mai favorabilă suspectului; mutatis mutandis, întrucât contravenționalul este asimilat penalului, in dubio pro reo înseamnă că se dă acea interpretare care este mai favorabilă presupusului contravenient;
- În legislația protecției consumatorilor, în caz de dubiu rezultat din contract, din lege sau din situația faptică, se dă interpretarea care este în favoarea consumatorului;
- În procedura fiscală, în caz de dubiu care rezultă din lege sau din deciziile fiscului, se dă acea interpretare care este mai favorabilă contribuabilului (in dubio contra fiscum).

Culmea este că, în Codul civil sunt inserate textele legale, preluate din convenții, tratate și pacte internaționale privind drepturile omului, prin care se stabilește chiar principiul in dubio pro homine.

Fără exagerare, s-ar putea susține că în Codul civil se stabilește o adevărată prezumție de sănătate a omului normal.
Starea de pacient (inclusiv starea de „pacient” supus unor măsuri de prevenție a bolii, iar nu uneia de tratament) este excepția de la regulă. În drept, prezumția nu poate fi răsturnată decât prin proba contrară - cel prezumat sănătos nu poate fi obligat să probeze că este sănătos.

Astfel, potrivit art. 61-69 Cciv, interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății și al științei; nimeni nu poate aduce atingere speciei umane; sunt interzise intervențiile asupra caracterelor genetice; orice persoană are dreptul la integritatea fizică și psihică – orice act sau fapt care poate aduce atingere acesteia este interzis, în afara cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege; nicio persoană nu poate fi supusă unor experimente, teste, prelevări, tratamente, tehnici eugenice sau altor intervenții în scop terapeutic sau de cercetare științifică, cu excepția unor situații prevăzute limitativ și expres în lege - de exemplu, boală sau teste clinice**.

Nu mai percepem aceste lucruri simple. Sunt convins, de altfel, că cititorii le vor considera bizarerii - asta dacă nu cumva vor cere un „link”, ca să se asigure că nu inventez sau, după caz, să se asigure că nu se complică mai mult decât ar face-o citind un titlu și o explicație de 30 de secudente, de tip tik tok.

Complexitatea, bombardamentul informațional, reglementările, regulile și cutumele contorsionate, fărădelegile suprapuse pe multiple niveluri – toate acestea, adunate la un loc într-o scurtă perioadă de timp, reprezintă ceva foarte pervers, care obligă omul normal să se închidă în cocon, să se apere prin diverse scuturi mentale sau comportamentale. În aceste situații, pentru economie de efort de gândire, omul obișnuit apelează la judecăți prescurtate (oligo-rațiuni) și la acțiuni stereotipice, (semi)automatice. Dacă există o autoritate vizibilă, omul bombardat emoțional și informațional va urma autoritatea, agățându-se afectiv de credința că acea autoritate îi vrea binele. Dacă o minoritate gălăgioasă va clama că soluția crizei este supunerea față de autoritate, majoritatea oamenilor vor sfârși prin a se supune autorității, în ciuda fracturilor de logică, a incoerențelor, a dublului standard, a improvizațiilor, a prostiei și imposturii autorității. Este o eroare de previziune afectivă, dar este exact mecanismul care conduce lumea aflată sub imperiul fricii și al complexității haotice, multistratificate. La fel cum lumina se curbează sub impactul gravitației unei găuri negre, rațiunea și libertatea se pot stinge în hăul care se cască odată cu deschiderea acestor uși nebănuite, care zac ascunse în subconștientul nostru colectiv.

Din când în când, însă, lumea are nevoie ca cineva să o tragă de mânecă, pentru a-i atrage atenția că împăratul este gol, că nu are haine noi și neasemuit de frumoase, că din supunere față de autoritate, omul este capabil de atrocități (David Milgram) și că, atunci când toată lumea gândește la fel, nimeni nu se mai obosește cu gânditul (Walter Lippman).

Așadar, nu mai dați prioritate interpretării care avantajează statul sau corporațiile cinice și abuzive. E ilegal și imoral.

În caz de dubiu, dați prioritate invidului, dați prioritate omului.

*las la o parte că testul RT-PCR este pus la rândul său serios în dubiu chiar de autoritățile americane (pe dublul motiv că nu ar putea face diferența între o gripă obișnuită și boala plandemiei actuale și nu ar putea face diferența între resturile curente de virus și cele remanente, de lungă durată
**acestea sunt, în mare, drepturile pe care le vom invoca în procesul colectiv ce se va declanșa curând contra Statului român pentru stoparea experimentului genetic și sociologic căruia îi suntem victime azi și îi vom fi multă vreme de acum încolo.

#gheorghepiperea #covid19

Curtea Supremă a SUA a desființat ordinul executiv al lui Biden care, recent, obligase la injectarea cu serul minune orice salariat care lucra într-o întreprindere/instituție publică sau privată cu mai mult de 100 de angajați.
Așadar, în SUA, nu mai există obligativitatea injectării drept condiție a dreptului la muncă.
Cu o majoritate strânsă (5 la 4), Curtea a dispus, totuși, că obligativitatea injectării personalului sanitar pentru accesul la locul de muncă e corectă, cu condiția ca unitatea sanitară să fie dintre cele care acceptă plăți din sistemele publice de asigurări de sănătate Medicare și Medicaid (pentru că tratează persoane aflate în stare de vulnerabilitate sau ne-asigurate la privat). Această decizie s-a luat în ciuda constatării că ar fi fost necesar un vot al Congresului pentru a se impune o astfel de obligativitate. În plus, e discriminatorie și riscantă, pentru că personalul sanitar care a refuzat să se supună violului “științific” va migra în privat - deși decizia a fost motivată pe baza principiului first, do nor harm (primum non nocere), ea nu se aplica spitalelor, clinicilor, laboratoarelor și centrelor de care giving care se finanțează din asigurări sau plăți private*. În orice caz, referința la primul principiu al jurământului lui Hipocrat (care este și unul dintre principiile fundamentale ale dreptului civil) este un uriaș precedent pentru viitoarele procese de malpraxis și de daune cauzate de serul magic experimental.
Este o parțială victorie a democrației dar, totuși, o victorie.

Cu titlu de fapte diverse, remarc:

- Curtea face o comparație între riscul de infectare la locul de muncă și riscul criminalității curente sau al poluării, considerându-le echivalente; deci, riscul de a face cou-veed la locul de muncă e echivalent cu riscul de a fi tâlhărit sau de a face complicații respiratorii de la pulberea de plumb și alte metale grele, amestecată cu fum toxic de la arderea deșeurilor și micro-particule de plastic pe care le inhalăm zilnic;
- comentariul reuters, tendențios de altfel, atrage atenția asupra unei realități total anapoda a justiției americane: judecătorii sunt considerați conservatori sau liberali, deci ideologizați și antagonizați, iar nicidecum independenți și imparțiali (ambasada României la Washington ar trebui să protesteze ferm, gen…); ironic, reuters lasă să se înțeleagă că judecătorii “liberali” au votat așa cum se așteptau progresiștii și militanții partidului democrat, care sunt pro-totalitarism sanitar; halal liberalism, ce să zic…

Linkul, în comentarii.

*e ridicol, dar guvernul macronian al Franței a decis că recheamă la lucru personalul medical ne-injectat (și chiar ușor bolnav), din motive de … lipsă de personal medical necesar gestiunii valului V

#gheorghepiperea #vaccin #covid19